Ziua României: Singurele fotografii de la Marea Unire din 1918
În urmă cu 104 de ani, în data de 1 Decembrie, la Alba Iulia se realiza Marea Unire, această zi fiind împlinirea unui vis de secole al românilor, acela de a se afla sub acelaşi nume de la Banat până la Nistru.
1 Decembrie 1918 este ziua când poporul român și-a decis singur soarta. Cei mai mulţi dintre cei care au văzut cu ochii lor înfăptuirea acestui vis de veacuri au pierit purtând în inimi fiorul libertărţii, iar, pentru generaţia tânără, Unirea de la 1918 a devenit doar o frumoasă lecţie de istorie.
Cu entuziasm, românii au venit să dea mână cu mână într-o țară unită, la Alba Iulia. De ce s-a ales acest loc? Alegerea oraşului Alba Iulia ca loc al desfăşurării Marii Adunări de la 1 Decembrie nu s-a făcut întâmplător.
Oficialii din acea vreme avea de ales între orașul Sibiu (văzut drept capitală culturală a românilor ardeleni), Alba Iulia și Blaj, pentru rolul lui în revoluţia de la 1848-1849.
În cele din urmă, s-a decis pentru Alba Iulia, prima capitală a românilor atunci când Mihai Viteazul reuşea în 1600 să unească pentru prima dată în istorie cele trei ţări române, Ţara Românească, Transilvania şi Moldova.
La marele eveniment, petrecut acum 100 de ani, au venit 1.228 de delegați oficiali, din toate cele 130 de cercuri electorale și din toate cele 27 de comitate românești. Pe lângă oficialități, la Alba Iulia au venit și români din toate regiunile țării – îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore, cu table indicatoare a comunelor ori a ţinuturilor de unde proveneau.
Ședinţa în care cei 1228 de delegaţi au hotărât unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România s-a ţinut într-un cazino militar, care – mai târziu – a numit Sala Unirii. Deși importantă, de la acea ședință nu există nicio fotografie.
Fotograful german Arthur Bach, angajat oficial de către organizatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, nu s-a prezentat pentru a imortaliza evenimentele, speriat probabil de evenimentele tumultoase ale acelor clipe.
Însă, există câteva fotografii de la Marea Unire din 1918, ele fiind realizate în afara Sălii Unirii, în zona unde se găsea mulţimea, de către Samoilă Mârza.
Proiectul prin care s-a hotărât „Unirea Transilvaniei, Banatului şi a Părţilor Ungurene cu ţara-mamă“ a fost întocmit de unul dintre cei mai reprezentativi oameni politici români ardeleni, Vasile Goldiş. Manuscrisul original a ajuns în patrimoniul Muzeului din Alba Iulia în 1929.
Vă prezentăm mai jos fotografiile realizate de către Samoilă Mârza la Marea Unire din 1918:
Samoilă Mârza avea 32 de ani când a avut loc Marea Unire, iar cu patru zile înainte se întorsese din război. Tânărul şi-a cărat aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă pe bicicletă, pe distanţa de aproape 11 kilometri dintre Galtiu şi Alba Iulia. Aparatul de fotografiat l-a achiziționat din banii obținuți în urma vânzării unei perechi de boi.
Din păcate, Samoilă Mârza nu a avut acces în Sala Unirii, pentru că nu avea credenţional (permisul de acces la adunarea din Sala Unirii).
Din fericire, a făcut alte fotografii. Fotograful a stat alături de românii aşezaţi pe aşa numitul „Câmp al lui Horea“, cunoscut astăzi ca Platoul Românilor, în faţa Catedralei Încoronării. Samoilă Mârza a fost singurul om din acea mulţime interminabilă care a avea la el un aparat de fotografiat, unul cu burduf.
Samoilă Mârza a realizat, în 1919, un album despre 1 Decembrie 1918, numit „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri”, pe care l-a oferit cadou unor personalităţi ale perioadei respective: Regele Ferdinand I, primul ministru I.C. Brătianu, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, generalul francez Henri Mathias Berthelot. De asemenea, un exemplar al albumului a fost folosit ca document, fiind depus de delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Versailles.
Citește și: Armele spectaculoase ale Armatei Române
În pofida importanţei istorice a muncii sale, fotograful Samoilă Mârza a trăit mereu aproape de sărăcie, dovadă fiind şi faptul că timp de aproape 60 de ani a folosit acelaşi aparat foto vechi, cu care imortalizase evenimentele de la 1 Decembrie 1918.
Din cauza neajunsurilor, şi-a vândut multe clişee pe care imortalizase evenimente istorice importante. Nu au ajuns la colecţionari sau fotografi, ci au fost distruse, iar sticla a fost folosită la fabricarea unor oglinzi, la modă în acea epocă.
1 Decembrie 1918, începutul României moderne, are multe poveşti, unele uitate ori ştiute doar de istorici. Însă, cert este că acest eveniment marchează momentul care a întregit teritoriul naţional. A dus la împlinirea dorinței românilor morți pe fronturile de luptă.
Așa arată în prezent Sala Unirii din Alba Iulia, locul unde s-a hotărât Marea Unire.
Citește și: Cum arăta România fotografiată de Kurt Hielscher acum 82 de ani
