Triburi izolate care evită să intre în contact cu civilizația modernă
În prezent, datorită tehnologie moderne viața noastră este mult mai simplă decât cea a strămoșilor noștri. Trăim în locuințe în care ne bucurăm de tot confortul, găsim răspunsuri la orice întrebare pe Internet și nu petrecem o zi fără telefoane ori tablete.
Însă, există oameni pentru care aceste lucruri sunt ceva neobișnuit. Mai precis, triburile izolate care nu au intrat niciodată în contact cu civilizația modernă, ori care au intrat – dar evită să mai facă acest lucru.
Acești oameni au propriile lor reguli, un stil de viață diferit de cel pe care îl avem noi și nici nu încearcă să schimbe nimic atunci când vine vorba de existența lor. O întâlnire cu ei poate fi foarte periculoasă, de cele mai multe ori.
Iată mai jos câteva triburi care evită să intre în contact cu civilizația modernă!
Aborigeni australieni
Populația tribului aborigenilor australieni este numită populația non-contact. Oamenii de știință încă nu au ajuns la un consens – dacă să le dea o mână de ajutor și să îi convingă de beneficiile civilizației moderne, sau să îi lase să trăiască într – un mediu familiar specific tribului. De asemenea, oamenilor tribului le este frică să intre în contact cu necunoscuții.
Din cauza izolării și incapacității de a efectua un studiu aprofundat, nu există încă nicio informație precisă cu privire la numărul de națiuni necooperante, uneori chiar și denumirea tribului este necunoscută. Conform estimărilor, în lume nu există mai mult de 100 de astfel de comunități.
Oamenii Sentinelese
Acest popor indigen se afla între India și Thailanda, în insula Sentinela de Nord. Oamenii sunt foarte agresivi, dar și reticenți atunci când vine vorba de a intra în contact cu străinii. Aceștia sunt capabili să atace și chiar să ucidă, dacă au îndoieli cu privire la intențiile pașnice ale oaspeților neinvitați.
La sfârșitul anilor ’60, oamenii de știință au încercat să comunice cu oamenii Sentinelese – dându-le articole de uz casnic, alimente, dar și animale domestice. Însă, membrii au respins sistematic orice încercare de comunicare.
O echipă de la National Geographic a trebuit să renunțe la expediție, deoarece săgețile membrilor tribului au ucis doi ghizi locali și l-au rănit pe unul dintre cercetători.
Oamenii Sentinelese sunt niște sălbatici în adevăratul sens al cuvântului. Aceștia se ocupă cu vânătoare, pescuirea și colectarea plantelor comestibile sălbatice. Ei trăiesc în colibe fără podea și ziduri, realizate din ramuri de copaci.
Oamenii de știință și cercetătorii nu au găsit urme de activitate agricolă. Nici urme de vatră nu au observat oamenii de știință. În schimb, membrii Sentinelese își depozitează apa în vase de lut.
Tribul Tyt
Acest trib unește mai multe societăți etnice din provincia Binchitheen (Vietnam). Numărul membrilor este de aproximativ 6,5 mii de persoane, iar acestea nu sunt agresive precum populația Sentinelese.
Ei se ocupă cu vânătoare, pescuitul, iar metodele lor sunt primitive. După mijlocul secolului al XX-lea, Tuyt a început să facă tentative de a se angaja în agricultură și de a crește păsări de curte. Tribul a început să cultive orez, porumb, cartofi dulci, și tutun.
În ciuda faptului că tribul se ocupă și cu agricultura, casele membrilor sunt mai degrabă temporare – acestea sunt colibe improvizare sau peșteri situate pe versanții munților. Principala hrană este carnea de maimuță mică și o pâinică făcută din făină de palmier sago.
Citește și: Viața la -50 de grade Celsius: Imagini inedite cu membrii tribului Nenets, oamenii zăpezii
Tribul Ayoreo
Tribul Ayoreo trăiește în pădurile din Paraguay și Bolivia, iar existența membrilor este adesea amenințată din cauza despăduririlor masive care au loc periodic. Dacă distrugerea pădurilor nu este oprită, tribul Ayoreo poate dispărea.
Acești oameni se disting printr-o stare excelentă de sănătate și o condiție fizică excelentă – fiind puternici și rezistenți. Este interesant faptul că acest trib a intrat odată în contact cu civilizația modernă, dar s-a dovedit a fi un lucru fatal pentru ayoreo. Reprezentanții sectei religioase „Triburile noi” le-au prezentat lumea civilizată. Este adevărat că, în loc de beneficiile mult așteptate, calea spre lumea nouă le-a adus noi boli – pojar și gripă. Mulți reprezentanți ai acestui trib au pierit din cauza acestor boli. Astăzi mai sunt doar 4.300 de persoane în trib.
Tribul Pirah sau Pirahan
Acest trib trăiește în Brazilia și numără doar 400 de membri. Cultura lor de vânători și culegători este bogată în metode unice, un fapt de mare interes pentru oamenii de știință. Ei nu stâng alimentele pentru a le consuma ulterior, ci de fiecare dată le procură atunci când le este foame.
Limbajul lor este limitat, oamenii nu știu multe pronume, concepte generale și cifre.
Reprezentanții tribului primesc uneori și turiști dornici să îi cunoască. Populația Pirah sau Pirahan doarme puțin, considerând că mult somn este dăunător, și se închină spiritelor pădurii – neavând o religie oficială.
O altă trăsătură interesantă a acestui trib este schimbarea frecventă a numelor membrilor pe tot parcursul vieții. La fiecare 6-8 ani fiecare persoană își alege un nume nou, explicând acest lucru prin faptul că de îndată ce o persoană simte că se schimbă, este necesar să își schimbe și numele.
Jarava
Jarava trăiește în arhipelagul Andaman, fiind unul dintre popoarele indigene din această zonă. Acești oameni au propria lor lume, se ocupă cu vânătoarea și colectarea fructelor și plantelor comestibile.
Oamenii din acest trib creează familii la vârsta de 23-25 de ani, iar după nuntă – o încercare de trădare e plătită de obicei cu prețul vieții, deși înainte de nuntă nu există restricții în ceea ce privește viața intimă a membrilor tribului.
Poporul Jarava crede în spirite și este îndrăgostit de magie. Civilizația modernă a încercat de numeroase ori să intre în contact cu membrii acestui trib.
Prima încercare a avut loc în anul 1789, și a fost făcută de câțiva ofițeri britanici. Tribul Jarava i-a perceput drept invadatori și a încercat să-i omoare, dar populația nu a avut cum să lupte cu armelor moderne. Mulți aborigeni au pierit apoi, iar cei care au supraviețuit au început să trăiască având o frică permanentă.
La sfârșitul secolului al XX – lea, oamenii de știință au încercat să comunice cu membrii jarava – furnizându-le acestora saci de cereale și alte alimente, dar nativii au aruncat mâncarea în mare.
În 1974, unul dintre membrii jarava a cerut ajutor la o clinică medicală – și apoi – încântat de ceea ce a văzut, acesta le-a povestit și celorlalți membrii cât de interesantă viața în lumea civilizată. În prezent, tinerii reprezentanți ai tribului vin adesea pe teritoriul așezărilor vecine.
Însă, această tentativă de socializare nu le-a adus beneficii membrilor Jarava.
Oamenii au început să piară din cauza bolilor care, în lumea civilizată, au fost tratate cu mult timp în urmă.
Autoritățile indiene au hotărât să declare habitatele aborigen o zonă protejată și să limiteze contactele pentru a salva de la dispariție acest trib unic. Deși, pentru sume mari de bani, unele grupuri de turiști au permisiunea de a intra în rezervație.
