Svalbard, depozitul subteran care adăpostește peste 1,5 milioane de mostre diferite de semințe
Sfârșitul lumii este așteptat și prevestit din orice direcție: de la factorul uman – războaie, poluare, încălzire globală și dezechilibrarea ciclurilor naturale ale planetei prin activități iresponsabile, până la evenimente independente de noi – coliziuni cu asteroizi, cutremure sau furtuni solare. Cu toate acestea, diverse organizații internaționale s-au mobilizat, prevăzătoare, și au pus la cale măsuri de conservare a vieții și a lumii vii, așa cum o cunoaștem, în eventualitatea unei extincții a speciei umane.
Astfel că în întreaga lume, peste 1.700 de bănci genetice dețin colecții de culturi de semințe pentru păstrare, dar multe dintre acestea sunt vulnerabile, expuse nu numai catastrofelor naturale și războiului, ci și dezastrelor evitabile, cum ar fi lipsa finanțării sau gestionarea deficitară. Ceva la fel de banal ca un congelator care funcționează prost poate distruge o întreagă colecție. Și pierderea unui soi de cultură este la fel de ireversibilă ca dispariția unui dinozaur sau a oricărei alte forme de viață.
Cel mai prolific, în acest sens, este seiful de semințe Svalbard, amplasat în insula norvegiană Spitsbergen, din izolatul arhipelag arctic Svalbard.
Citește și: 15 priveliști grandioase din paradisul montan
Banca de semințe Svalbard, aflată la o distanță de aproximativ 1.300 kilometri de Polul Nord, a fost construită pentru a prezerva o largă varietate de semințe de plante originare din toate colțurile lumii într-un depozit subteran. Seiful de semințe este un fel de asigurare în vederea pierderii semințelor păstrate în băncile de gene, dar și un refugiu pentru protejarea semințelor, în eventualitatea unor crize puternice – regionale sau globale. Teoretic, varietăţile de seminţe stocate în nordul Norvegiei ar putea să repună pe picioare agricultura chiar şi după un cataclism care ar distruge toate culturile din lume.
Citește și: Longyearbyen, orașul unde nu ai voie să mori
Frode Ramone from Oslo Norway CC BY 2.0
Seiful de semințe este administrat sub egida unui acord trilateral între guvernul norvegian, Trustul Global al Diversității Culturilor Agricole (GCDT) și Centrul Nordic de Resurse Genetice. Construcția seifului de semințe, care a costat aproximativ 9 milioane de dolari, a fost în întregime finanțată de Guvernul Norvegiei, iar stocarea semințelor în incinta seifului este gratuită.
Einar Jørgen Haraldseid from Gjøvik Norway CC BY-SA 2.0
Clădirea Băncii Mondiale de Semințe pare că ţâşneşte dintr-un versant de pe insula Spitsbergen, Norvegia, şi străluceşte într-o nuanţă de albastru în timpul lungilor nopţi polare. Numită și Seiful Apocalipsei, aceasta este construită la 130 de metri deasupra nivelului mării, în interiorul unui munte de gresie din Svalbard, pentru a asigura păstrarea uscată a locului chiar și în eventualitatea topirii calotelor de gheață. Depozitul subteran Svalbard este dotat cu un număr mare de sisteme de securitate. Semințele sunt păstrate în pachete speciale, sigilate la cald, pentru eliminarea umezelii, la o temperatură de -18 ° C.
Banca de semințe are capacitatea de a stoca 4,5 milioane de soiuri de culturi. Fiecare soi va conține în medie 500 de semințe, astfel încât maximum 2,5 miliarde de semințe pot fi depozitate aici.
Neil Palmer (CIAT) CC BY-SA 2.0
Citește și: 15 locuri misterioase pe care nu îți este permis să le vizitezi
Seiful Global de Semințe Svalbard s-a deschis oficial în februarie 2008. Aproximativ 1,5 milioane de mostre diferite de semințe de culturi agricole există în prezent în interioriul său. Varietate și volumul semințelor stocate va depinde de numărul țărilor participante – seiful având capacitatea de a conserva 4,5 milioane de mostre.
Din cauza crizei declanșate de război, în Siria, oamenii de ştiinţă din această ţară au cerut seminţe pentru a putea reface culturile (pentru a putea asigura hrana populaţiei). Aceştia au solicitat cele 130 de cutii, care conţin 116.000 de seminţe, din depozitul din Svalbard.
