Strâmtoarea Dardanele, frontiera naturală între Europa şi Asia
Cunoscută în vechime ca Hellespont, Dardanele este o strâmtoare situată între nord-vestul Asiei Mici și Peninsula Gallipoli.
La fel ca Bosforul, separă Europa (peninsula Gallipoli) de Asia – formând granița dintre Turcia asiatică și Turcia europeană.
Cu o lățime cuprinsă între 1,3 și 6 kilometri și o lungime de 65 de kilometri, strâmtoarea Dardanele are o importanță strategică deosebită, deoarece are statut de cale de navigație internațională, iar împreună cu Bosforul, Dardanelele leagă Marea Neagră de Marea Egee, care face parte din Marea Mediterană.
Marea Hellei
Tevfik Teker, CC BY 3.0
Numele vechi al strâmtorii este Hellespont, care se traduce din greacă prin „Marea Hellei”. Numele provine din mitul Lânii de aur, mai exact despre frații Phrixus și Hella. Rămași orfani de mamă și aflați în primejdie din cauza răutății mamei lor vitrege, cei doi frați au fost luați de un berbec cu lâna de aur, trimis de mama lor (care după moartea ei s-a transformat într-un nor și a început să călătorească pe cer, veghind asupra familiei sale de sus).
Animalul i-a luat pe spatele său pe micuți și s-a înălțat spre cer, însă – la un moment dat al călătoriei – Hella a obosit să se țină de spatele fratelui său și a căzut în apele învolburate ale mării. Acum, acest loc se numește strâmtoarea Dardanele, dar înainte, datorită mitului Lânii de aur, strâmtoarea se numea Hellespont – Marea Hellei.
wikipedia.org
Strâmtoarea Dardanele și-a primit numele modern după numele orașului antic Dardanus din Troada (teritoriu din jurul orașului Troia), unde Mithradates al VI-lea (regele Pontului ) și Sulla (generalul roman) au semnat un tratat în anul 85 î.Hr., conform britannica.com.
Citește și: „Lâna de Aur”: O legendă despre vitejie, onoare și iubire
Bosforul
Mehrdad85, CC BY-SA 4.0
Bosforul este o altă strâmtoare din Marea Neagră și face legătura între Marea Neagră și Marea Marmara. Strâmtoarea are o lungime de aproximativ 30 de kilometri, iar lățimea sa variază între 700 m și 3.700 m.
Adâncimea sa variază între 36 și 124 de metri. Istanbul (Constantinopolul istoric) este situat de ambele părți ale strâmtorii. Malurile Bosforului sunt conectate prin două poduri: Podul Bosforului (lungime – 1074 metri) și Podul Sultan Mehmed Fatih (lungime – 1090 metri).
În 2013, a fost construit tunelul subacvatic al căii ferate Marmaray pentru a conecta partea asiatică și cea europeană a Istanbulului.
Localizare geografică
wikipedia.org
Strâmtoarea Dardanele și strâmtoarea Bosfor se află la o distanță de 190 de kilometri. Între ele se află Marea Marmara, care are o suprafață de 11,350 km².
O navă maritimă care călătorește de la Marea Neagră la Marea Mediterană trebuie mai întâi să intre în Bosforul destul de îngust, să treacă de Istanbul, să navigheze spre Marea Marmara, după care va întâlni strâmtoarea Dardanele. Această strâmtoare se termină cu Marea Egee, care, la rândul ei, face parte din Marea Mediterană. În ceea ce privește lungimea sa, această rută nu depășește 170 de mile marine.
Importanța strategică
Bosforul și Dardanelele sunt verigi importante în lanțul care leagă marea închisă (Marea Neagră) de marea deschisă (Marea Mediterană). Aceste strâmtori au devenit în repetate rânduri subiect de dispută între marile puteri ale lumii.
În prezent, aceasta este importantă, fiind „cheia” către Marea Neagră.
Convenția internațională presupune că trecerea navelor comerciale și militare prin strâmtorile Mării Negre ar trebui să fie liberă și gratuită. Cu toate acestea, Turcia, care este principalul reglementator al traficului prin strâmtoarea Bosfor, încearcă să folosească această situație în propriul interes.
Luptele din regiune
Herpes-Free-Engineer, CC BY-SA 4.0
În antichitate, strâmtoarea Dardanele aparținea grecilor, iar principalul oraș din regiune era Abydos. În 1352, partea asiatică a strâmtorii a trecut la turci, iar Çanakkale a devenit principalul oraș. În conformitate cu un tratat încheiat în 1841, numai navele de război turcești puteau trece prin Dardanele. Primul Război Balcanic a pus capăt acestui lucru.
Flota greacă a învins flota turcă la intrarea în Strâmtoare de două ori: în 1912, în data de 16 decembrie, în timpul bătăliei de la Elli, și în 1913, în data de 18 ianuarie, în bătălia de la Lemnos. După aceea, flota turcă nu a mai îndrăznit să părăsească Strâmtoarea.
Archives New ZealandCC BY-SA 2.0
În timpul Primului Război Mondial, s-au purtat bătălii sângeroase pe Dardanele, între Antanta și Turcia. În 1915, Sir Winston Churchill a decis să scoată Turcia din război prin atacarea strâmtorii Dardanele. Acest plan a fost numit Campania Gallipoli, sau Campania din Dardanele, bătălia de la Gallipoli ori bătălia de la Çanakkale.
Primul Lord al Amiralității era lipsit de talent militar, așa că operațiunea a eșuat. Atacul naval a fost respins și, după opt luni de lupte, cu multe pierderi de ambele părți, campania terestră a fost abandonată, iar forța de invazie a fost retrasă în Egipt.
Campania a fost prost planificată și prost executată. Doar într-o singură zi, flota anglo-franceză a pierdut trei nave de luptă, restul navelor au fost grav avariate.
Problema strâmtorilor
CC BY-SA 4.0
În timp ce Imperiul Bizantin și apoi Imperiul Otoman au dominat zona strâmtorilor din zonă, problema funcționării acestora a fost decisă în cadrul statelor respective. Cu toate acestea, la începutul secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea, situația s-a schimbat, iar problema controlului asupra Bosforului și a Dardanelelor s-a aflat pe agenda internațională.
În 1841, în cadrul unei conferințe care a avut loc la Londra, s-a convenit ca strâmtorile să fie închise pentru trecerea navelor de război pe timp de pace. Din 1936, în conformitate cu dreptul internațional modern, zona strâmtorilor este considerată „mare liberă” și este reglementată de Convenția de la Montreux privind statutul strâmtorilor.
Strâmtoarea Dardanele a avut întotdeauna o mare importanță strategică și economică, fiind poarta de acces la Istanbul și la Marea Neagră dinspre Marea Mediterană. Aceasta ocupă un spațiu foarte mic pe harta Eurasiei. Cu toate acestea, importanța strategică a sa nu poate fi trecut cu vederea. Densitatea traficului prin strâmtorile Mării Negre este de patru ori mai mare decât cea a Canalului Panama și de trei ori mai mare decât cea a Canalului Suez.