Solstițiul de iarnă: Fenomenul care marchează începutul iernii astronomice și aduce cea mai scurtă zi din an

În data de 21 decembrie 2024, la ora 11:21 (ora României), Pământul marchează unul dintre cele mai importante momente astronomice ale anului: solstițiul de iarnă.

Acest eveniment, care simbolizează începutul oficial al iernii astronomice în emisfera nordică, a fost de-a lungul istoriei un prilej de celebrare, reflecție și mituri fascinante. De la semnificația sa științifică și până la modul în care diferite culturi au marcat această zi, solstițiul de iarnă rămâne un fenomen complex și captivant.

Ce este solstițiul de iarnă?

Solstițiul de iarnă reprezintă momentul în care axa Pământului este înclinată cel mai mult față de Soare, iar acesta atinge punctul său cel mai jos pe cer. Ca urmare, ziua este cea mai scurtă, iar noaptea cea mai lungă din an pentru emisfera nordică. După acest moment, zilele încep să se mărească treptat.

Din punct de vedere astronomic, solstițiul de iarnă are loc atunci când Soarele se află direct deasupra Tropicului Capricornului, la o latitudine de 23,5 grade sud. În 2024, acest eveniment se produce exact în data de 21 decembrie, la ora 11:21, conform timpului local al României.

Importanța astronomică a solstițiului de iarnă

Solstițiul de iarnă marchează o etapă importantă în mișcarea orbitală a Pământului. Înclinarea axei planetei noastre cu 23,5 grade față de planul orbital este responsabilă pentru succesiunea anotimpurilor și pentru variațiile duratei zilei și nopții.

Această înclinare înseamnă că emisferele nordică și sudică primesc cantități diferite de lumină solară, iar cantitatea de lumină pe care o primește fiecare emisferă variază de-a lungul anului pe măsură ce planeta noastră se mișcă în jurul soarelui – motiv pentru care avem anotimpuri. Cea mai mare parte a emisferei nordice primește puțină lumină în timpul lunilor de iarnă, în timp ce emisfera sudică experimentează opusul – se bucură de vară în timpul iernii din emisfera nordică și suportă iarna în timp ce emisfera nordică se bucură de vară.

Așadar, la solstițiul de iarnă, emisfera nordică este orientată astfel încât primește mai puțină lumină solară directă, ceea ce explică zilele scurte și temperaturile scăzute specifice acestui sezon.

În același timp, în emisfera sudică, solstițiul de iarnă din nord coincide cu solstițiul de vară, marcând cea mai lungă zi din an.

Distanța Pământului față de Soare

Unele părți ale emisferei nordice devin atât de reci în timpul iernii, încât ai putea crede că Pământul este mai departe de Soare în această perioadă. „De fapt, este exact opusul”, conform livescience.com. În emisfera nordică, iarna are loc atunci când suntem cel mai aproape de soare.

În medie, Pământul se află la aproximativ 150 de milioane de kilometri de soare, conform NASA. Pământul va fi cel mai aproape de soare, sau la periheliu, la ora 3:28 p.m. (ora României) în data de 4 ianuarie 2025, când va fi la 147.103.686 km de soare, potrivit timeanddate.com.

Pământul se va afla la cea mai mare depărtare de soare, sau la afelion, în data de 3 iulie 2025, la ora 10:54 p.m. (ora României), când va fi la o distanță de 94 502 939 mile (152 087 738 km) de steaua noastră.

Citește și: Mișcările Pământului: Ce reprezintă acestea și care sunt consecințele lor

Solstițiul de iarnă în mitologie și cultură

De-a lungul istoriei, solstițiul de iarnă a fost tratat cu interes și a inspirat numeroase tradiții, ritualuri și credințe. Multe culturi antice au sărbătorit această zi ca pe un simbol al renașterii Soarelui, asociind-o cu victoria luminii asupra întunericului.

1. Yule în tradițiile nordice

Popoarele nordice celebrau solstițiul de iarnă prin festivalul Yule, o sărbătoare care onora zeii și marcarea întoarcerii luminii. Ritualurile includeau arderea unui buștean sacru, oferirea de daruri și festinuri bogate. Acest festival a influențat tradițiile moderne de Crăciun, cum ar fi utilizarea buștenilor de Yule și decorațiile cu lumini.

2. Saturnaliile romane

În Roma Antică, Saturnaliile erau sărbătorite în perioada solstițiului de iarnă pentru a aduce omagiu zeului Saturn, protectorul agriculturii. Aceasta era o perioadă de bucurie, egalitate socială și schimb de daruri, o tradiție care a influențat Crăciunul modern.

3. Stonehenge și solstițiul de iarnă

Monumentul megalitic Stonehenge, situat în Anglia, este perfect aliniat cu răsăritul și apusul soarelui în timpul solstițiilor. Se crede că acest sit a fost folosit de civilizațiile antice pentru ritualuri legate de solstiții, marcând trecerea timpului și importanța ciclurilor naturale.

4. Festivaluri est-asiatice

În cultura chineză, solstițiul de iarnă este celebrat prin festivalul Dongzhi, o tradiție care datează din dinastia Han. Această zi marchează echilibrul yin și yang, fiind considerată un moment de reunire familială și festinuri.

Impactul solstițiului de iarnă asupra vieții noastre

Deși solstițiul de iarnă poate părea un simplu eveniment astronomic, el are efecte subtile asupra vieții noastre cotidiene:

1. În această perioadă, mulți oameni experimentează stări de melancolie din cauza expunerii reduse la lumină solară. Solstițiul aduce însă speranța unor zile mai lungi și mai luminoase.
2. În vremurile antice, solstițiul era un reper important pentru agricultori, indicând începutul pregătirilor pentru noul sezon agricol.
3. În prezent, solstițiul de iarnă este relevant pentru proiectarea sistemelor solare, deoarece în această perioadă lumina solară este la nivelul său minim.