Sobekneferu, prima femeie faraon care a deținut puterea în Egiptul Antic
De fiecare dată când vorbim despre faraoni, ne vin în minte imaginile lui Tutankhamon, Ramses sau Cleopatra.
Cu toate acestea, puțini oameni știu că Sobekneferu, cunoscută și Nefrusobk, Neferusobek sau Sobekkara, a fost prima femeie faraon, care, din păcate, nu este menționată prea des în cărțile de istorie.
Nu numai că a condus Egiptul Antic, dar a fost listată și ca unul dintre regii din Torino.
Revendicarea tronului
wikipedia.org Public Domain
Sebekneferu a condus Egiptul între anii 1760-1756 î.Hr. și a fost ultima regină a celei de-a douăsprezecea dinastii (1938-1756 î.Hr.). Numele ei înseamnă „frumusețea zeului Sobek” (zeul crocodil), asociat cu puterea faraonică, fertilitatea și priceperea militară.
Faraonii din a douăsprezecea dinastie au făcut din Fayum centrul lor economic și religios, iar crocodilii erau venerați aici.
Templul Qasr el-Sagha a fost construit în timpul domniei primei femei faraon din Egipt, Sobekneferu, în onoarea zeului crocodil Sobek
De regulă, în Egiptul Antic, statutul de conducător era rezervat în principal bărbaților. Faraonul era considerat întruchiparea pământeană a zeului Horus, așa că nu era surprinzător faptul că regele era succedat de fiul său cel mare. Cu toate acestea, soarta a vrut ca, din când în când, acest sistem să eșueze, iar pe tronul Egiptului Antic să fie așezată o femeie.
Tatăl primei femei faraon a fost Amenemhat al III-lea, dar nu se știe cine a fost mama sa. După moartea tatălui ei, tronul a trecut în posesia fratelui ei (cel mai probabil, fratele ei vitreg).
Unii cercetători și istorici au afirmat că fratele ei a fost și soțul său, dar nu există nicio dovadă directă în acest sens. Când fratele ei a murit, fără să lase un moștenitor, tronul a rămas gol. Prin sânge, Sebekneferu era următoarea în linia de succesiune la tron, așa că i-a luat locul fratelui ei, preluând titluri regale și conducând ca regină.
După ce a devenit faraon, Sebekneferu a fost supusă ceremoniei obișnuite de botez și a primit cele cinci nume folosite de faraoni. Conform canonului de la Torino, Sebekneferu a domnit trei ani și zece luni. Se spune că, în timp ce se afla pe tron, ea a extins complexul funerar al lui Amenemhat al III-lea de la Hawara (sau Labirintul, așa cum îl numea Herodot). De asemenea, se spune că a supravegheat lucrările de construcție la Heracleopolis Magna.
Prima femeie faraon
Brooklyn Museum , CC BY 2.5
Unii cercetători și istorici susțin că au existat mai multe femei faraon înainte de Sebekneferu. Unul dintre cei mai vechi a fost Merytneith (dinastia I). Se crede că a fost soția lui Djet și a acționat ca regentă pentru fiul ei Den în primii ani de viață ai acestuia. Deși regența i-a oferit o anumită putere, nu a făcut-o de fapt un conducător independent, așa cum a fost Sebekneferu.
O altă pretendentă la titlul de prima femeie faraon este Khentkaus I (dinastia a IV-a). Există, de asemenea, imagini cu ea înfățișată în ipostaze regale și cu o barbă falsă. La fel ca Merytneith, ea a domnit când fiul ei Sahure era prea tânăr pentru a conduce singur. A fost, de asemenea, imortalizată în piramida Hentkawees II.
Moartea faraonului Sobekneferu
În general, Sobekneferu este cunoscută ca ultimul rege egiptean din Regatul de Mijloc. Ea este ultimul conducător dinaintea Regatului Nou care apare în listele de ofrande găsite la Abydos și Saqqara, ceea ce sugerează un fel de verdict postum care o separă de regii care i-au urmat cu domnii la fel de scurte. Deși a domnit mai puțin de patru ani, Sobekneferu a fost prima femeie faraon care a domnit cu titulatură regală deplină.
Din păcate, locul de înmormântare al reginei Sobekneferu este necunoscut. Unii au sugerat că ar putea fi într-un complex piramidal de lângă Amemenhat IV la Mazghuna. Însă că nu există nicio dovadă a acestei afirmații.