Satul de marmură din județul Hunedoara, unic în România
O senzație stranie te cuprinde atunci când ajungi în satul Alun, din Ținutul Pădurenilor.
Alun este unul dintre cele mai ciudate locuri din judeţul Hunedoara, cu o mănăstire din marmură și un drum din marmură de circa zece kilometri, unic în România.
Localitatea este un loc binecuvântat de Dumnezeu, dar părăsit de oamenii care au ales viața mai ușoară de la oraș.
În satul Alun, din Ţinutul Pădurenilor, locuiau în urmă cu aproape jumătate de secol peste 100 de familii. Ultima casă, cu numărul 104, a fost construită în anii ’60, în apropierea carierei de marmură de la marginea Alunului.
De atunci, din „satul înmărmurit“, cum îi spun localnicii din aşezările învecinate, au început oamenii să migreze.
Gheorghe Gheorghesc unul dintre eroii care au ales să nu părăsească satul povestește că Alun are o vechime de peste 300 de ani. În plus, atunci când Gheorghe Gheorghesc era tânăr, satul era unul dintre cele mai mari din zonă. Avea o şcoală cu internat, în care învăţau copiii din tot Ţinutul Pădurenilor, dar şi din Hunedoara. Localnicii munceau în cariera de marmură de la marginea satului şi în minele din Ghelari. Însă, colectivizarea făcută de comunişti i-a alungat pe oameni, la fel cum combinatul siderurgic din Hunedoara i-a atras la oraş. Aşa, treptat, au rămas în sat doar bătrânii.
Cătun aproape părăsit, unde totul e făcut din marmură. Acesta este paradoxul modern al satului Alun. Cariera de marmură, abandonată după 1990, se află chiar la intrarea în sat. Bătrânii din zonă spun că marmura de la Alun a fost folosită pentru construirea Casei Poporului. Este prețuită și acum, iar artiștii spun că se poate compara cu marmura de Carrara prin granulația fină care permite o prelucrare ușoară.
Nici în alte sate din Ţinutul Pădurenilor situaţia nu e mai bună. În Bunila, de exemplu, mai trăiesc doar 6 oameni, la fel şi la Ruda, iar în Poiana Răchiţelii au mai rămas 20 de familii.
businessmagazin.ro/agerpres.ro
