Românul George Constantinescu, inginerul care a elaborat „Teoria Sonicității”
Inginerul George Constantinescu (sau Gogu Constantinescu) a fost o personalitate remarcabilă în lumea științifică și tehnică a lumii. Cu contribuții semnificative în domeniul mecanicii și al energiei, el a fost un inovator de excepție, reușind să schimbe paradigmele tehnologice ale epocii.
George Constantinescu, un geniu cu idei revoluționare, s-a distins prin creativitatea și viziunea sa remarcabilă. Acest om de știință român a fost un inovator prolific, deținând peste 317 brevete de invenție, patentate atât în țara noastră cât și în Danemarca, Elveţia, Austria, Germania, Marea Britanie, Franţa, SUA etc., dar și altele care nu au fost niciodată publicate.
Printre cele mai remarcabile realizări ale sale se numără „Teoria Sonicității” (metoda de transmitere a puterii, prin unde de presiune, utilizând proprietatea de compresibilitate a lichidelor) sau „Convertorul Gogu Constantinescu”, o cutie de viteze automată, pentru automobile și locomotive, fără ambreiaj și roți dințate, bazată pe efectul inerțial al maselor în mișcare. În plus, a participat activ la construcția de avioane englezești, tip Bristol, înainte de Primul Război Mondial și a materializat primul tun sonic.
Gogu Constantinescu a fost printre primii care a folosit betonul armat în construcția clădirilor din România (contribuind la ridicarea Cazinoului din Constanța, Castelului de apă de la Periș, Palatul Patriarhiei, Hotelul Athénée Palace, Marea Moschee din Constanța) și cel care a construit primul pod de beton armat cu traverse drepte din România.
Podul de beton din Parcul Carol, București, proiectat de G. Constantinescu și inaugurat în 1906. A fost primul pod din beton cu grinzi drepte din România
wikipedia.org
A fost preocupat de muzică şi aşa şi-a început pregătirea ştiinţifică
George (Gogu) Constantinescu s-a născut în data de 4 octombrie 1881 în Craiova, fiind fiul lui Gheorghe P. Constantinescu – un profesor de matematică despre care Gh. Ţiţeica spunea că este „cel mai bun profesor de matematici pe care l-a avut învăţământul nostru secundar”.
Încă din copilărie, Gogu Constantinescu a fost pasionat de știință, astfel că – în liceu – camera și-a transformat-o într-un adevărat laborator de fizică și chimie.
Pregătirea științifică a început-o fiind pasionat de muzică. L-a fascinat studiul vibraţiilor la diferite instrumente muzicale şi cel al fenomenelor acustice la orice instrument emiţător de vibraţii.
Observând că energia unei trompete se transmite la distanţă prin vibraţii, George Constantinescu și-a pus întrebarea dacă nu cumva aceste vibraţii s-ar putea retransforma în energie mecanică.
Șef de promoţie la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele
În 1904, Gogu Constantinescu a absolvit Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele, fiind şef de promoţie. După absolvire, a început să lucreze ca asistent la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele, aici ocupându-se în principal de demonstrarea utilităţii unui material de construcţii nou, betonul armat.
De altfel, în acea perioadă, a publicat numeroase lucrări şi studii despre betonul armat, printre care „Studiu asupra betonului armat (1904)”, „Calculul bolţilor nearticulate (1905)”, „Calculul unui arc de 14 m deschidere (1905)”, „Elemente de teoria şi aplicaţiunile cimentului armat (1906)”.
Din păcate, nu a găsit sprijin din partea autorităților pentru a își pune în practică ideile. Astfel că și-a înființat o firmă, partener fiindu-i inginerul Tiberiu Eremia. Costurile reduse ale betonului armat i-au adus câştigarea unei licitaţii de cinci poduri.
A construit în 1906 primul pod armat din România (numit podul peste vid), conceput cu un cadru în console, aflat în Parcul Libertăţii (în prezent Parcul Carol din București), precum şi podul de beton de 14 m deschidere de pe şoseaua dinspre Doftana. De asemenea, George Constantinescu a fost cel care a inovat compoziţia multor clădiri din România. A executat construcţii remarcabile din betonul armat, printre care planşeele clădirilor Ministerului Lucrărilor Publice şi bolţile clădirii Camerei deputaţilor.
Sonicitatea – ramură a mecanicii mediilor continue
wikipedia.org
Plecat în Marea Britanie, în anul 1910, Gogu Constantinescu a început să se axeze din ce în ce mai mult pe invențiile sale. De altfel, grație ingeniozității sale și brevetelor, Gogu Constantinescu este considerat unul dintre marii inventatori ai lumii.
A vrut să-și încerce norocul în SUA, astfel că în 1913, Constantinescu pleacă pe continentul american, unde se întâlnește cu celebrul inventator Edison. Însă lucrurile nu au mers așa cum și-a plănuit și se întoarce în Marea Britanie, în anul următor.
În 1914 a participat la un concurs organizat de Amiralitatea engleză, alertată de intensitatea de tir a avioanelor germane faţă de intensitatea de tir a celor engleze.
Genialitatea lui Gogu Constantinescu „și-a spus din nou cuvântul”. Constantinescu concepe o metodă de tragere cu mitraliera prin elicea avionului, fără ca elicea să fie atinsă. Aparatul numit „Constantinesco Fire Control Gear” (dispozitivul de tragere sincronizată) putea acționa două mitraliere montate în faţa eliciei. Astfel, posibilităţile germane ca intensitate de tir au fost depăşite net.
wikipedia.org
Amiralitatea engleză şi cea americană au comandat 50.000 de asemenea aparate de sincronizare a tragerii. În plus, Amiralitatea engleză îi oferă postul de consilier. În aceeași perioadă, Constantinescu obține și cetăţenia britanică, iar autoritățile i-au pus la dispoziție fonduri pentru a crea un laborator modern lângă Londra, laborator cunoscut sub numele de „The Sonic Works”.
În acea perioadă a dezvoltat şi aplicat „Teoria Sonicităţii”, o nouă ştiinţă referitoare la transmiterea puterii prin lichide, solide sau gaze.
În 1918 a publicat lucrarea „The Theory of Sonics. A treatise on transmission of power by vibrations”. S-a preocupat apoi de aplicaţiile practice ale acestei ştiinţe, în special din electrotehnică.
Gogu Constantinescu este autorul a numeroase invenții, printre care motorul Diesel cu injector sonic, pompa sonică sau o maşinărie de calcul, care putea face orice fel de operaţie cu numere de până la 50 de cifre. A proiectat și construit „Convertorul Gogu Constantinescu”, o cutie de viteze automată, pentru automobile și locomotive, fără ambreiaj și roți dințate, bazată pe efectul inerțial al maselor în mișcare. Există şi o filmare în care Gogu Constantinescu arată lumii cum funcţionează invenţia sa.
Potrivit Automobilia, Costantinescu ar fi construit şase exemplare funcţionale ale maşinii sale cu transmisie automată, unul sau mai multe ajungând în România.
Maşina cu transmisie automată făcută de Geroge Constantinescu nu a fost prima şi nici ultima de acest fel, însă era una fascinantă pentru acele vremuri.
wikipedia.org
Recunoaşterea lui Gogu Constantinescu pe plan internaţional este atestată printr-un tablou publicat de revista britanică „The Graphic”, în anul 1926, în care sunt prezentate personalitățile ştiinţifice ale vremii.
