Povestea lui Pedro Álvares Cabral, navigatorul care a descoperit Brazilia
Secolul al XV-lea a fost începutul Epocii Descoperirilor, iar unii dintre cei mai renumiți navigatori din istorie, printre care Vasco da Gama, Piri Reis, Zheng He, Cristofor Columb, Amerigo Vespucci și Bartolomeu Dias, au navigat pe oceanele lumii în căutarea unor zone noi, necartografiate. Printre aceștia s-a numărat și Pedro Álvares Cabral, cel care a descoperit Brazilia.
În mod remarcabil, călătoriile lui Pedro Álvares Cabral au fost în mare parte uitate timp de peste 300 de ani, în timp ce realizările unor exploratori contemporani precum Cristofor Columb și Vasco da Gama au fost lăudate. Cu toate acestea, semnificația descoperirii sale nu poate fi trecută cu vederea, deoarece a condus la colonizarea portugheză a Braziliei, care va avea implicații profunde asupra populațiilor indigene și asupra peisajului geopolitic viitor.
A fost numit Cavaler al Ordinului lui Hristos, un ordin apreciat care a succedat legendarilor Cavaleri Templieri din Portugalia
Spre deosebire de cei mai cunoscuți exploratori din secolele al XV-lea și al XVI-lea, ale căror istorii de viață sunt adesea relatate în detaliu, se știu foarte puține despre viața timpurie a lui Pedro Álvares Cabral, scris uneori doar Pedro Cabral.
Se crede că s-a născut la sfârșitul anilor 1460, probabil în 1467 sau 1468, în micul oraș central portughez Belmonte, la aproximativ 300 de kilometri nord-est de Lisabona. Inițial, numele său a fost Pedro Álvares de Gouveia (numele de familie al mamei sale) și se spune că a luat numele Cabral, numele de familie al tatălui său, încă din 1503, când fratele său mai mare a murit.
Familia sa era considerată membră a nobilimii inferioare și probabil că a primit o educație completă, potrivită pentru cineva cu statutul său social, care ar fi inclus pregătire în navigație și tactici militare. Educația sa într-o națiune aflată în fruntea explorării maritime a pregătit fără îndoială terenul pentru viitoarele sale descoperiri.
În primele etape ale carierei sale, Pedro Cabral s-a aflat în serviciul curții regelui Manuel I. Regele i-a recunoscut contribuția acordându-i un ajutor anual substanțial, de 30.000 de reali. În plus, Cabral a primit prestigiosul titlu de Fidalgo, servind ca sfătuitor al regelui. Ridicându-și și mai mult statutul, a fost numit Cavaler al Ordinului lui Hristos, un ordin apreciat care a succedat legendarilor Cavaleri Templieri din Portugalia.
Călătoriile lui Pedro Álvares Cabral
Pedro_alvares_cabral_01.jpg
După ce Vasco da Gama a stabilit cu succes o rută maritimă spre India, deschizând calea pentru imperiul colonial portughez în America de Sud, Africa, părți ale Asiei și numeroase insule atlantice, regele Manuel I i-a încredințat lui Cabral responsabilitatea de a conduce o altă campanie, pentru a continua această explorare, conform discoveryuk.com.
Pedro Álvares Cabral a fost numit Capitão-mor, sau căpitan-maior, al unei flote de 13 nave cu 1.500 de oameni, menită să stabilească relații comerciale în India și să promoveze catolicismului. Călătoriile lui Cabral urmau să urmeze același traseu pe care îl parcursese Vasco da Gama cu trei ani înainte și, de asemenea, i s-a cerut să meargă mai departe spre vest, în Atlantic, pentru a vedea dacă există acolo pământuri care ar putea fi revendicate de coroana portugheză.
Regele avea o încredere mare în Pedro Álvares Cabral, însă se crede că Pedro Álvares Cabral avea foarte puțină experiență în navigație. În mod bizar, era un obicei obișnuit ca nobilii și persoanele loiale regelui să fie numite la comandamentele navale, indiferent de competența profesională.
La comanda celorlalte nave din flotă se aflau marinari experimentați, printre care frații Bartolomeu Dias și Diogo Dias, precum și Nicolau Coelho, însă Pedro Alvares era comandantul general. Flota a părăsit Lisabona la prânz în data de 9 martie 1500 cu destinația India, însă a făcut un ocol pe drum.
Citește și: Descoperirea strâmtorii Magellan: Din cei 240 de navigatori care au început călătoria, doar 18 au mai terminat-o
Drumul spre Brazilia: O întâmplare sau ceva intenționat?
Oscar Pereira da Silva
După ce a navigat de-a lungul coastei nord-africane, navele conduse de către Pedro Álvares Cabral au trecut pe lângă Gran Canaria, a treia ca mărime dintre Insulele Canare ale Spaniei, în 14 martie, iar aproximativ o săptămână mai târziu, în data de 22 martie, a debarcat la Capul Verde, la aproximativ 650 de km de coasta Dakar din Senegal.
Aurélio de Figueiredo
În jurul datei de 9 aprilie, în timp ce flota lui Cabral naviga prin Atlantic, a deviat spre vest, probabil din cauza unor erori de navigație sau a curenților din Atlanticul de Sud. Această deviere de la ruta planificată i-a adus în data de 22 aprilie 1500 pe coasta de nord-est a actualei Brazilii.
Dar flota a ajuns acolo accidental sau a fost un act intenționat?
Circumstanțele sosirii lui Pedro Álvares Cabral în Brazilia, în 1500, au făcut obiectul unor dezbateri intense între istorici timp de secole, existând două teorii predominante. A fost fie o descoperire accidentală, fie o debarcare intenționată bazată pe cunoștințe anterioare, posibil secrete.
Descoperire accidentală
Teoria tradițională și cea acceptată este că flota lui Cabral a ajuns în Brazilia din întâmplare. Această teorie sugerează că Pedro Cabral, care intenționa să urmeze ruta maritimă a lui Vasco da Gama către India, a fost împins în afara cursului de vânturile și curenții dominanți din Atlanticul de Sud. Aceste condiții ar fi putut împinge flota spre vest, conducând-o spre coasta Braziliei. Această teorie este susținută de faptul că navigarea în largul oceanului în secolul al XVI-lea era plină de incertitudini, iar erorile de navigație erau frecvente.
Cunoștințe secrete
O altă teorie sugerează că portughezii, înainte de călătoriile lui Cabral, aveau cunoștințe secrete despre existența unei zone de pământ în Atlanticul de Sud. Unele hărți istorice, precum Planisfera Cantino, sugerează că portughezii ar fi știut despre existența Braziliei înainte de descoperirea oficială a lui Pedro Álvares Cabral. Aceste hărți arată o linie de coastă braziliană fragmentată, care este descrisă cu prea multă acuratețe pentru o nouă descoperire.
Oare Portugalia, angajată într-o rivalitate navală cu Spania, a ținut aceste cunoștințe secrete pentru a-și asigura pretențiile asupra noilor teritorii în temeiul Tratatului de la Tordesillas din 1494, care împărțea teritoriile nou descoperite în afara Europei între Imperiul Portughez și cel Spaniol?
Deși teoria descoperirii accidentale rămâne cea acceptată, posibilitatea cunoașterii unei rute spre Brazilia nu poate fi complet exclusă. Adevărata natură a expediției Cabral în Brazilia s-ar putea afla undeva între aceste două teorii, reflectând interacțiunea complexă dintre explorare, navigație și geopolitică în timpul epocii descoperirilor.
Misiunea inițială
wikipedia.org
După ce flota lui Pedro Álvares Cabral a debarcat din greșeală – sau în mod deliberat – în Brazilia în 1500, aceasta nu s-a întors imediat în Portugalia. După ce a revendicat pământul pentru coroana portugheză și a intrat în contact pentru scurt timp cu populația indigenă, flota lui Cabral a navigat spre est peste Atlantic.
Flota a navigat în jurul vârfului sudic al Africii, urmând ruta deschisă de Vasco da Gama. După ce au depășit pericolele din zona Capului Bunei Speranțe, au ajuns pe coasta de vest a Indiei, ajungând la Calicut (Kozhikode de astăzi). Aici, Cabral a încercat să stabilească relații comerciale, unul dintre obiectivele-cheie ale călătoriei sale.
Călătoria de întoarcere în Portugalia a fost plină de provocări, inclusiv conflicte cu conducătorii locali, precum și furtuni puternice. În ciuda acestor obstacole și a pierderii mai multor nave și echipaje, Pedro Cabral și restul flotei sale au reușit să se întoarcă la Lisabona, ajungând între iunie și iulie 1501.
Citește și: Marele Ținut Sudic: Cum a fost descoperită Australia
Ultimii ani ai lui Pedro Álvares Cabral
La fel ca la începutul vieții sale, se cunosc puține lucruri cu certitudine despre anii de după călătoria sa monumentală.
Se crede că regele Manuel I i-a dat lui Cabral o a doua comandă pentru a se întoarce în India și s-au făcut pregătiri, însă, din motive care s-au pierdut în istorie, Cabral a fost înlăturat de la conducerea expediției în favoarea lui Vasco da Gama. Este posibil să fi existat o neînțelegere între Cabral și rege, care se pare că l-a determinat pe accesta să părăsească definitiv curtea regală, probabil pe la sfârșitul anului 1502.
De asemenea, se crede că în 1503, Pedro Álvares Cabral s-a căsătorit cu Isabel de Castro, o descendentă a regelui portughez Fernando I din secolul al XIV-lea și nepoata lui Afonso de Albuquerque, unul dintre cei mai mari oameni de stat și generali portughezi. Se spune că au avut cel puțin patru copii – posibil șase – și, în timp ce încă primea ajutorul de 30.000 de reali (la care se adăugau încă 2.437 de reali după o promovare), s-a retras în jurul anului 1509 în orașul Santarém, la aproximativ 65 de km nord-est de Lisabona.
A murit acolo, probabil în 1520.
Expediția lui Pedro Álvares Cabral în Brazilia reprezintă un moment crucial în istoria explorării, marcând nu doar descoperirea unui nou teritoriu, ci și începutul unei ere complexe.
Indiferent dacă descoperirea a fost un accident sau rezultatul unor cunoștințe secrete și al unor intenții strategice, călătoria lui Cabral a modificat semnificativ cursul istoriei. Moștenirea sa, țesută în țesătura identității portugheze și braziliene, încapsulează spiritul Epocii Descoperirilor – o perioadă caracterizată prin explorare, rivalități geopolitice și consecințele profunde ale schimburilor culturale și economice.
În timp ce istoricii continuă să dezbată subtilitățile călătoriei sale, Pedro Álvares Cabral rămâne o figură emblematică, simbolizând impactul neprevăzut al explorării și intriga durabilă a misterelor istorice.