Din secolul al XIII-lea d.Hr. până în secolul al XVII-lea, Imperiul Mali (cunoscut și ca Imperiul Manding) a dominat Africa de Vest. La apogeul întinderii imperiului, acesta acoperea 1.294.994 km pătrați și deținea controlul asupra a 20 de milioane de oameni.

Imperiul a fost înființat de Sundiata Keita. În 1235, acesta a condus o rebeliune împotriva unui conducător tiranic și s-a autoproclamat „Mansa”, ceea ce înseamnă împărat. Sundiata a fost un războinic și un administrator chibzuit, el unind poporul Mandinka. Sub conducerea lui Sundiata Keita, granițele Imperiului Mali se întindeau de pe coasta atlantică până la ceea ce este astăzi Niger.

Bogăția imperiului se baza pe mineritul și comerțul cu aur și cupru. Pe măsură ce mărfurile treceau granițele maliene, erau taxate, generând o mare bogăție.

Mansa Musa preia conducerea

Gallica Digital Library
Public Domain

Sundiata Keita a murit în jurul anului 1255 și a fost urmat de o succesiune de descendenți până când imperiul a trecut în mâinile lui Mansa Musa. Acesta a fost nepotul lui Sundiata Keita (unele relatări spun că era stră-strănepot), iar domnia sa este considerată a fi epoca de aur a Imperiului Mali.

El a moștenit împărăția de la fratele său, Abu-Bakr, un om care voia să afle tot ceea ce înseamnă Oceanul Atlantic.

Astfel, în 1312, Abu-Bakr a adunat o flotă masivă de 2.000 de nave cu scopul de a explora oceanul. L-a numit pe Musa să îi țină locul ca împărat în timp ce el era plecat. Dar Abu-Bakr și miile de oameni care au navigat cu el nu au mai fost văzuți niciodată.

Mansa Musa a fost primul împărat musulman devotat din Mali și i-a încurajat, nu i-a obligat, pe toți să adopte această religie. Musa a extins imperiul de la Oceanul Atlantic până în Nigerul de astăzi, cuprinzând părți din ceea ce sunt astăzi Senegal, Mauritania, Mali, Burkina Faso, Niger, Gambia, Guineea-Bissau, Guineea și Coasta de Fildeș.

Printre alte orașe, a capturat Timbuktu, care, la acea vreme, era un mare centru de învățătură. A încurajat acordarea de burse și a înființat Universitatea Sankore în orașul Timbuktu. Universitatea funcționează și astăzi. Musa a construit, de asemenea, biblioteci, școli și moschei, iar Timbuktu a devenit un centru care a atras savanți din întreaga lume cunoscută.

Mansa Musa era extrem de bogat. Acesta a deținut aproape jumătate din tot aurul din lume în timpul vieții sale. De asemenea, a deținut o altă resursă foarte valoroasă a epocii, sarea.

Cu taxele vamale percepute din comerț, a acumulat o avere despre care se crede că valora în jur de 400 de miliarde de dolari în termenii de astăzi – o sumă mare pentru acele timpuri. Această cifră este citată pe scară largă, dar trebuie considerată ceea ce în mediul academic se numește „SWAG number” – un termen de argou din engleză care înseamnă o estimare aproximativă făcută de un expert în domeniu, bazată pe experiență și intuiție.

Pelerinaj la Mecca

 Medineli 
CC0

Poate că cea mai remarcabilă trăsătură a vieții lui Mansa Masu a fost atunci când a mers la Hajj. Pelerinajul la Mecca este o datorie pe care toți musulmanii trebuie să o facă cel puțin o dată în viață. Mansa Masu nu a omis acest detaliu, conform historyhit.com.

A ajunge din Mali la Mecca a presupus traversarea deșertului Sahara, a fluviului Nil, a deșertului Sinai și a coastei de est inospitaliere a Mării Roșii. A fost o călătorie dificilă de aproximativ 4.500 de kilometri care a început în 1324. Traversarea unui astfel de teren dezolant presupunea să fii bine aprovizionat, așa că Musa s-a pregătit așa cum se cuvine.

La caravană au participat 60.000 de oameni, fiecare îmbrăcat în mătase. Sclavii, în număr de 12.000, înaintau, fiecare purtând câte un lingou de aur. Caii, elefanții și cămilele erau încărcate cu praf de aur și distribuite tuturor oamenilor săraci întâlniți pe traseu. În cadrul petrecerii se aflau animatori și soldați și turme mari de oi și capre pentru a-i hrăni pe toți.

În fiecare vineri, acest oraș în mișcare se oprea și se construia o moschee improvizată, pentru ca Masu și adepții săi să poată participa la rugăciunile lor așa cum se cuvine.

Caravana a făcut un popas de trei luni la Cairo, unde Mansa Musa a distribuit atât de mult aur încât a distrus economia și a scăzut valoarea metalului prețios timp de un deceniu.

După ce a ajuns la Mecca și și-a îndeplinit supunerea față de Allah, Mansa Masu și suita sa au făcut cale întoarsă și s-au întors în Mali. Drumul dus-întors a durat doi ani.

Declinul Imperiului Mali

HistoryNmoorCC BY-SA 4.0

Mansa Masu a murit în 1337, la vârsta de 57 de ani, iar conducerea imperiului a trecut în mâinile fiului său Mansa Maghan Keita I. Cu toate acestea, noul împărat nu avea abilitățile tatălui său, iar mici părți ale domeniului au început să se desprindă. În decurs de patru ani, fratele lui Musa, Souleyman Keita, a preluat conducerea, dar certurile interne au pornit distrus Imperiul Mali.

Se știe că: „Regulile prost definite pentru succesiunea regală au dus adesea la războaie civile, frații și unchii luptându-se între ei pentru tron”.

Împărații au venit și au plecat rapid, iar rutele comerciale s-au îndepărtat de Mali. Triburi oportuniste au atacat imperiul în destrămare până când, în secolul al XV-lea, nu a mai rămas decât o rămășiță pe care Imperiul marocan a cucerit-o.


Citește și: Top 10 cei mai bogați români