Povestea lui Jim Thorpe, atletul care a câștigat aurul olimpic cu pantofii găsiți în coșul de gunoi
Ambiție și disciplină. Acestea sunt două cuvinte care îl descriu pe Jim Thorpe, un om care – în ciuda tuturor obstcolelor, a reușit să devină un nume în lumes sportului.
Jim Thorpe a jucat baschet, box, lacrosse, înot, hochei, handbal și tenis și a fost un jucător de fotbal american fenomenal. În plus, în 1912, și-a reprezentat țara la atletism la Jocurile Olimpice de vară din 1912, de la Stockholm, reușind să obțină un record mondial la decatlon, care a fost depășit abia în 1972.
Aceasta este povestea lui Jim Thorpe, un indian american care și-a depășit condiția.
Primii ani
picryl.com
Născut în 1887 în actualul stat Oklahoma, Thorpe a crescut în Sac and Fox Nation. Copilul și-a dezvoltat puterea și rezistența pe drumurile pe care le parcurgea împreună cu tatăl său pentru a vâna.
După moartea fratelui său geamăn, la vârsta de doar 9 ani, Thorpe și-a pierdut interesul pentru viață. Deoarece nu mai era preocupat de nimic și fugea de la școală, tatăl său l-a înscris la Institutul Haskell din Kansas, o școală cu internat.
La scurt timp după sosirea la Haskell, mama lui Thorpe a murit din cauza complicațiilor din cauza nașterii.
Acest lucru l-a determinat pe băiat să se întoarcă acasă. Din păcate, lucrurile nu au fost așa cum spera.
Din cauza certurilor cu tatăl său, Jim Thorpe a plecat de acasă și și-a găsit de lucru la o fermă de cai.
Însă, această perioadă nu a durat mult, deoarece la vârsta de 16 ani, băiatul s-a întors din nou acasă, la tatăl său – și a decis să își continue studiile la Școala Industrială Indiană Carlisle, Pennsylvania.
Aceasta era o instituție cu totul specială, frecventată doar de tinerii din triburile native americane. Acolo l-a cunoscut pe antrenorul Glenn Scobey „Pop” Warner, care i-a schimbat viața.
Sportul, lumina lui
trialsanderrors
CC BY 2.0
Jim Thorpe beneficia de abilități uimitoare, de viteză și rezistență. Abilitățile fizice remarcabile ale lui Jim Thorpe i-au permis acestuia să domine în mai multe sporturi: Baseball, Baschet, Lacrosse, Înot și Tir cu arcul. Când nu studia, își dedica tot timpul antrenamentelor.
Abilitatea atletică a lui Thorpe a devenit evidentă la Școala Industrială Indiană Carlisle. Într-o zi, în 1907, el a cerut să se alăture sportivilor care practicau săritura în înălțime. Deși îmbrăcat în salopetă, o cămașă și o pereche de pantofi de sport împrumutați, Thorpe s-a înălțat peste o bară cu un centimetru mai înalt decât el și a fost ulterior chemat la biroul legendarului antrenor de fotbal și atletism al școlii, Glenn „Pop” Warner.
„Am greșit cu ceva?” a întrebat Thorpe. „Fiule, ai doborât recordul școlii la săritura în înălțime”, a răspuns Warner.
Într-o zi, în timp ce era pe pista de alergare, Jim Thorpe a asistat la un antrenament de fotbal. Sportul i-a atras atenția și a decis să-l încerce, dar antrenorul Warner nu voia să riște ca băiatul, formidabil la atletism, să se accidenteze. Cu toate acestea, antrenorul i-a permis lui Thorpe să joace pentru câteva minute. Chiar de la început, Jim Thorpe a devenit o forță de neoprit.
picryl.com
Pe lângă faptul că era mijlocaș, fundaș și kicker în fotbal, Thorpe a dominat aparent fiecare sport pe care l-a încercat, inclusiv baschet, box, lacrosse, înot, hochei, handbal și tenis. A câștigat chiar și un campionat intercolegial de dansuri.
Jim Thorpe semnează un contract cu o echipă de baseball
unattributed
Public domain
Hotărât să devină un atlet profesionist, Thorpe a părăsit Carlisle și a semnat un contract pentru a juca baseball în liga mică în 1909 și 1910.
„Urma să aibă o carieră în sport, iar baseballul era singurul sport în care puteai avea acces la acea vreme”, spune Kate Buford, autoarea biografiei Native American Son: The Life and Sporting Legend of Jim Thorpe.
La 31 decembrie 1911, Jim Thorpe a fost recunoscut drept „cel mai valoros jucător” (la baseball) al sezonului de către Houston Post.
Aurul Olimpic al lui Jim Thorpe
Deși indienilor americani li se refuza la acea vreme cetățenia americană, Thorpe și-a reprezentat țara la atletism la Jocurile Olimpice de vară din 1912 de la Stockholm. Nu a reușit să fie medaliat la săritura în lungime și în înălțime, dar a câștigat aurul la pentatlon după ce s-a clasat pe primul loc la săritura în lungime, sprint de 200 de metri, disc și alergare de 1.500 de metri.
Thorpe a participat la 15 evenimente în timpul Jocurilor de vară din 1912 și a câștigat opt dintre ele.
În următoarea săptămână, Thorpe a doborât recordul mondial la decatlon, în ciuda faptului că purta pantofii de sport nepotriviți. Recordul său a fost depășit abia în 1972.
De ce avea pantofi de sport nepotriviți?
Falt i det fri (Public domain)
Rolf Bryhn
În dimineața în care avea cursa de 1.500 de metri, cineva i-a furat pantofii. Dar Jim nu s-a dat bătut. A căutat o alternativă și, în final, a găsit niște pantofi aruncați într-un tomberon. Numai că aceștia erau numere diferite.
Întrucât un pantof era prea mare, Thorpe a trebuit să poarte un ciorap în plus. Purtând acești pantofi, Jim a câștigat două medalii de aur în acea zi.
Jim Thorpe a fost lăudat pentru calitățile sale de atlet, cu toate acestea, medaliile pe care le-a câștigat cu sudoare și efort i-au fost luate înapoi, din cauza birocrație și „regulamentelor”.
La aproximativ șase luni după Jocurile Olimpice, Worcester (Massachusetts) Telegram a publicat o poveste care detalia faptul că Jim Thorpe a primit plăți pentru a juca baseball în Carolina League în 1909 și 1910.
Acest lucru era împotriva regulilor stricte de la acea vreme, care interziceau sportivilor olimpici să concureze la alte jocuri dacă primiseră deja salariu ca atlet profesionist.
Astfel, Comitetul Olimpic al SUA i-a retras medaliile obtinute la Jocurile Olimpice.
Cu umilință, Jim Thorpe a recunoscut că nu cunoștea regulamentul olimpic, totuși, acest eșec nu i-a oprit cariera de sportiv. A fost un star de baseball și a jucat în Liga Majoră începând cu 1913. A făcut parte din New York Giants, Cincinnati Reds și Boston Braves. În 1915 a jucat fotbal profesionist cu Canton Bulldogs, iar în 1920 a fost numit primul președinte al Asociației Americane de Fotbal Profesionist (APFA).
Doug Kerr
CC BY-SA 2.0
Gloria sa de atlet a început să dispară odată cu trecerea anilor și Jim Thorpe, din păcate, s-a confruntat chiar cu sărăcia. A desfășurat diverse tipuri de joburi: a făcut figurație în filme și chiar a făcut parte din Marina Comercială a Statelor Unite. Lumina care l-a făcut cândva „cel mai bun sportiv din lume” începea să se estompeze.
În 1950 a fost diagnosticat cu cancer, iar în 1951 a fost internat la un spital din Philadelphia, unde a fost tratat gratuit, deoarece era un caz „de caritate”. Jim Thorpe a murit în 28 martie 1953, la vârsta de 64 de ani, în urma unui atac de cord în Lomita, California.
