Povestea incredibilă a colonelului Sanders, fondatorul KFC
Colonelul Sanders este probabil cea mai populară figură din istoria fast-food-ului. Chipul său – care este acum sinonim cu aripioarele prăjite în toată lumea – face parte din brandul KFC – și este greu de imaginat compania fără mascota ei prețioasă.
Deși chipul său este imprimat pe toate produsele KFC din întreaga lume, mulți dintre cei care consumă produsele KFC nu știu prea multe despre fondatorul lanțurilor de restaurante de tipul fast-food. De exemplu, titlul de colonel i-a fost dat de două ori, datorită realizărilor sale. Prima dată în anul 1935 – de către guvernatorul din Kentucky, Ruby Laffoon, iar a doua oară în 1950 de către guvernatorul Lawrence Wetherby.
Haideți să descoperim povestea reală a colonelului Harland Sanders, omul care a trebuit să depășească o mulțime de provocări pentru a obține succesul pentru care este cunoscut.
Colonelul Sanders nu a avut un început foarte bun
Colonelul Sanders, Harland Sanders, s-a născut în 1890 într-o fermă mică din Henryville, Indiana. Tatăl său, Wilbert Sanders, a murit când băiatul avea doar cinci ani, acest lucru forțându-o pe mama sa să lucreze la o fabrică locală de conserve de roșii și să coasă pentru familiile din apropiere – femeia fiind adesea plecate zile la rând. Harland Sanders, care era cel mai mare dintre cei trei frați, astfel că a fost nevoit să aibă grijă de casă și de frățiorii săi, iar acest lucru l-a forțat să învețe să gătească.
La vârsta de 10 ani, acesta s-a angajat la o fermă locală. După doi ani, însă, Harland s-a mutat în casa tatălui vitreg, în suburbiile din afara orașului Indianapolis.
Relația băiatului cu tatăl său vitreg a fost tensionată, iar cei doi aveau dispute destul de des. În cele din urmă, pe când Harland avea numai 13 ani, lucrurile au degenerat, iar băiatul a fost trimis la ferma din Indiana.
A avut nenumărate locuri de muncă, în domenii diferite
La scurt timp după ce a fost trimis în Indiana, Sanders s-a angajat la o fermă din Greenwood, Indiana, și câștiga 10-15 dolari pe lună, având asigurată cazarea și masa. Acolo, se ocupa în mare parte de îngrijirea animalelor. Din păcate, însă, Harland a renunțat la școală, terminând doar șase clase.
În următorii 28 de ani, Sanders a avut un număr incredibil de locuri de muncă diferite. El a fost scurtă perioadă în armata SUA (în timpul căreia a fost trimis în Cuba), a lucrat ca pompier, vânzător de asigurări, muncitor la căile ferate, secretar, vânzător de anvelope, iar o scurtă perioadă a fost moașă (s-a oferit voluntar ca moașă locală în Corbin, Kentucky). Mai mult decât atât, el a reuşit să studieze Dreptul prin intermediul corespondenţei. În anii ’20, Harland a înființat și o companie de feriboturi, dar aceasta nu a avut succes.
Viața de familie a colonelului Sanders a fost plină de tragedii
Viața de familie a colonelului Sanders a fost adesea tumultuoasă și plină de tragedii. În 1908, s-a căsătorit cu Josephine King, iubita din copilărie cu care a avut trei copii: Margaret, Harland Jr. și Mildred. Cu toate acestea, incapacitatea sa de a-și păstra locul de muncă s-a dovedit o problemă pentru soția sa, iar Josephine l-a părăsit – luând și copiii cu ea.
Însă, nenorocirile nu s-au încheiat aici. Harland Junior a murit la vârsta de 20 de ani, din cauza unor probleme de sănătate. După acest eveniment, Sanders s-a luptat cu depresia o bună parte a vieții sale de adult.
În cele din urmă, în 1949, s-a căsătorit cu o femeie pe nume Claudia Leddington.
Succesul a venit târziu
Obișnuit să tot încerce să reușească în viață și, mai ales, să nu renunțe, colonelul Sanders a avut și o benzinărie în Corbin, Kentucky. Acolo, el vindea și mâncare călătorilor obosiți. Meniul care consta de obicei în pui prăjit în tigaie, șuncă, fasole, sfeclă, biscuiți – i-a adus o reputație bună în regiune, fiind considerat un bun bucătar.
Ceea ce făcea nu era o muncă plină de farmec, dar i-a adus lui Sanders singurul lucru pe care nu-l găsise niciodată în viața sa: succesul. Câțiva ani mai târziu, Sanders și-a extins afacerea și a deschis un restaurant și un motel, unde le servea călătorilor mâncare preparată de el și soția sa.
Sanders începuse să-și perfecționeze rețeta de pui prăjit, rețetă după care sunt preparate aripioarele și astăzi. În 1939, acesta a dezvoltat o metodă de gătit pui într-o oală sub presiune, care reducea grăsimea și păstra aroma preparatului, fără să afecteze timpul de gătit. Afacerea sa a prosperat – dar o altă tragedie se ivea la orizont.
Pentru că Matt Stewart, patronul unei benzinării vecine, îi acoperea afișele publicitare, Sanders – însoţit de doi directori ai Shell Oil, s-a dus să-şi înfrunte adversarul. În acea altercație, Stewart l-a împuşcat mortal pe unul dintre directori. Din această cauză Matt Stewart a fost condamnat pentru crimă – iar Sanders a reușit astfel să-și elimine singurul competitor din oraș.
A doua problemă a fost atunci când joncțiunea de autostradă care trecea prin fața restaurantului său a fost mutată într-o altă locație, iar din această cauza numărul de clienți a scăzut. Așadar, Harland Sanders a fost nevoit să-și vândă afacerea pentru o sumă mult mai mică decât valoarea sa reală.
Însă, încrezător în rețeta sa, colonelul a încercat o nouă tactică de afaceri. A călătorit prin Statele Unite ale Americii, vizitând mai multe restaurante și oferindu-le rețeta sa de pui în schimbul a 4 cenți pe fiecare pui vândut (ulterior prețul s-a schimbat). Primul afacerist dispus să se alăture francizei lui Sanders a fost Pete Harman, un prieten din Salt Lake City, care s-a bucurat de o creștere a vânzărilor după ce a început să servească pui făcut după rețeta lui Sanders.
Cu toate că s-a chinuit, călătorind prin America pentru a reuși să convingă patronii de restaurante să se alăture francizei sale, până în 1964, el a francizat peste 600 de puncte de vânzare și a construit o companie în valoare de milioane de dolari. Cel mai interesant aspect este acela că Sanders a fost refuzat de 1009 ori, înainte ca cineva să spună “da” și să îi cumpere rețeta de pui.
În anul 1964 şi-a vândut partea din companie unui grup de investitori
Edgy01 at English Wikipedia CC BY-SA 3.0
La vârsta de 74 de ani, colonelul Sanders deținea o companie înfloritoare cu 17 angajați, un birou și o marjă de profit deloc de neglijat. Bineînțeles, a atras și atenția publică. John Y. Brown, Jr., un avocat în vârstă de 29 de ani din Kentucky și patronul său milionar Jack Massey și-au propus să-l convingă pe Sanders să-și vândă compania. Colonelul, la început, a refuzat ferm oferta. Brown și Massey au petrecut săptămâni întregi încercând să-l convingă pe Sanders să se răzgândească. Mai mult decât atât, aceștia i-au promis că nu vor modifica rețeta sa.
Așa că în anul 1964 – Sanders își vinde activele pentru două milioane de dolari și chiar şi așa, Sanders avea influenţă în companie.
În 1971, Brown și Massey au vândut compania către Heublein Inc., pentru pentru 285 milioane dolari, iar colonelul Sanders a devenit nemulțumit de direcția pe care o lua KFC.
Așadar, pe măsură ce aparițiile sale publice au început să scadă după ce Heublin Inc. a cumpărat franciza, opinia lui Sanders despre KFC a început să se înrăutățească.
Sanders a dat în judecată Heublein Inc. pentru că a folosit abuziv imaginea sa. În plus, și oficialii Heublein Inc. l-au acționat în judecată pentru calomnie, dar ambele cazuri nu au fost soluționate.
Ultimii ani ai colonelului Sanders
În ciuda relației sale tulburi cu KFC, colonelul Sanders a continuat să lucreze pentru companie pentru tot restul vieții sale. Potrivit nepotului său Trigg Adams: „pentru el, viața era muncă”.
Sanders nu cunoscuse niciodată o viață înainte de muncă, așa că a continuat să facă turul țării în numele KFC și, în ultimele două decenii din viața sa, nu a fost niciodată văzut în public purtând altceva decât celebrul său costum alb.
În decebrie 1980 – Sanders a murit de leucemie la vârsta de 90 de ani.
După moartea colonelului Sanders, succesul KFC a fost și mai mare. KFC a devenit una dintre cele mai importante mărci de fast-food din lume, a deschis mii de restaurante în întreaga lume. În prezent, familia Sanders nu mai este implicată în afacerea KFC.
Citește și: Povestea tragică a lui John Pemberton, omul care a inventat Coca-Cola
