Povestea fermierului Nathan Stubblefield, inventatorul telefonului mobil
Telefoanele mobile sunt aparatele fără de care mulți nu ar rezista nici măcar o zi. Însă, puțini sunt cei care știu că primul telefon mobil din istorie a fost inventat în 1902 și nu avea nimic de-a face cu telefoanele pe care astăzi le folosim.
Invenția era de mari dimensiuni, iar raza sa de acțiune era de aproximativ o jumătate de kilometru. Inventatorul telefonului mobil este „fermierul, cultivatorul de fructe și electricianul” Nathan Stubblefield, care a fost recunoscut ca tatăl tehnologiei mobile după ce și-a brevetat invenția „fără fir”.
Nathan Stubblefield a realiza un serviciu de telefonie în orașul său natal
Nathan Stubblefield a crescut în Murray, Kentucky, iar în adolescență visul său era acela de a urma cursurile Institutului pentru bărbați și femei din Farmington – o localitate din apropiere. Din păcate, planurile lui au fost date peste cap. Educația sa formală s-a încheiat în 1874, la vârsta de 14 ani, odată cu moartea tatălui său, care l-a lăsat pe Nathan Stubblefield în grija mamei sale vitrege. Cu toate acestea, el a continuat să-și dezvolte cunoștințele tehnice și citea frecvent publicații științifice, precum Scientific American și Electrical World.
În 1881, Nathan s-a căsătorit cu Ada Mae Buchannan, iar împreună au avut nouă copii, doi murind în copilărie. Bărbatul muncea în agricultură pentru a își întreține familia, însă inventivitatea sa l-a determinat să deschidă o școală la domiciliu numită „Școala industrială Nathan Stubblefield” sau „Școala industrială Teléph-on-délgreen”.
Chiar dacă nu avea o situație financiară foarte bună, Nathan a investit banii pe care îi câștiga pentru a realiza un serviciu de telefonie în orașul său natal, pentru a conecta gospodăriile separate din zonă.
Stubblefield și primele sale telefoane
Încercările sale au început în 1886, când a început să vândă şi să instaleze telefoane care transportau vibraţiile între două cutii care reproduceau suntele, principiu similar cu „telefoanele” făcute din pahare şi aţă pe care le foloseacu copiii în trecut sau sistemului Bell din 1875.
A reuşit să-şi extindă vânzările şi în Mississippi şi Oklahoma. Acest succes a fost urmat în curând de un altul, reușind să primească un brevet pentru un „telefon mecanic”, creat împreună cu partenerul său, Samuel Holcomb.
Din păcate pentru cei doi, aceştia nu au făcut faţă francizei net superioare Bell Telephone care realiza deja telefoane electrice.
Cu toate acestea, Stubblefield nu a fost descurajat de faptul că a ieșit din jocul cu „telefoane” pentru o vreme, considerând că, printr-un sistem wireless, se putea conecta la Kentucky fără cheltuielile suplimentare de a pune stâlpi sau cabluri și, în plus, își va găsi propria piață. Astfel, a utilizat inducția electromagnetică pentru proiectele sale.
Public domain Wikimedia Commons
În propria sa grădină, Stubblefield a construit o platformă cu o lungime de 36,5 metri, unde a fost capabil să stabilească comunicarea între două dispozitive. În următorii ani, Stubblefield a încercat să îmbunătăţească această tehnologie pentru a putea fi utilizată şi la distanţe mai mari, dar nu a avut succes.
Apoi, a decis să apeleze la un nou produs: un telefon wireless.
Cantitatea totală de sârmă necesară pentru bobinele din telefon a fost mai mare decât cea necesară pentru a obține o conexiune simplă, dar invenția îi permitea să se deplaseze dintr-un loc în altul. El a a pus în practică o noțiune comună – apa conduce electricitatea. Astfel, a folosit apa sau pământul ca mediu care a transmis vocea, în loc să folosească fire într-un circuit electric.
Nathan Stubblefield şi-a prezentat dispozitivul în piaţa publică din Murray în prima zi a anului 1902, transmiţând muzică şi voce de la o distanţă de cinci blocuri. Stubblefield credea că noul dispozitiv poate fi utilizat pentru a transmite ştiri şi informaţie în toată lumea.
Un grup de oameni de afaceri de la New York au fost interesaţi de această invenţie şi i-au făcut lui Nathan o ofertă de jumătate de milion de acţiuni în cadrul companiei Wireless Telephone Company of America, în schimbul dreptului la invenţia sa remarcabilă. Acesta a acceptat şi a început să facă demonstraţii publice în oraşe mari precum Washington şi Philadelphia.
Commercial publication Public domain
Cu toate acestea, o demonstrație din Battery Park, New York, a eșuat. Cauza a fost probabil zgomotul de fond determinat de numeroasele circuite electrice care au fost anterior împământate în zona dens populată.
Stubblefield a suspectat că a fost victima unui complot, ceea ce este foarte probabil deoarece Wireless Telephone Company of America s-a închis la scurt timp.
După acest eșec, Stubblefield nu și-a revenit niciodată, cu toate că în 1908 a brevetat un nou dispozitiv care facilita comunicarea oamenilor care se aflau în vehicule în mișcare, cum ar fi bărci și trenuri.
Din păcate, chiar dacă ceea ce realizase era de o importanță majoră, invențiile sale nu au avut succes. Nathan Stubblefield murit singur și falit în 1928, într-un adăpost din Kentucky. Statele Unite ale Americii.
Astăzi, telefoanele mobile sunt unele dintre cele mai populare device-uri.
Cartea „Alo? Unde ești? Mic tratat despre telefonul mobil” – de Maurizio Ferraris – poate fi comandată cu reducere de pe elefant.ro.
