Povestea de viață a Mariei Tănase, artista supranumită Regina cântecului românesc
Am auzit cu toții de cântecele „Cine iubește și lasă”, „Până când nu te iubeam” sau „Bun îi vinul ghiurghiuliu”, melodii celebre ale Mariei Tănase, însă puțini sunt cei care știu povestea de viață a cântăreței. O poveste demnă de film, povestea unei femei care a încântat cu vocea ei milioane de oameni.
Cântăreața a rămas în memoria tuturor prin vocea sa excepţională, dar şi prin carisma şi frumuseţea deosebită. Astfel, nu este de mirare că a fost numită “Regina cântecului românesc”.
Născută în mahalaua Cărămidarilor din Bucureşti în data de , fiind cel de-al treilea copil al Anei Munteanu şi a florarului Ion Coandă Tănase, Maria a fost pasionată de muzică încă din copilărie. Fata trezea la viaţă mahalua când se punea pe cântat.
În anul 1921, Maria Tănase îşi face debutul pe o scenă, la Căminul Cultural „Cărămidarii de Jos” din Calea Piscului, la serbarea de sfârșit de an a Școlii primare nr. 11, Tăbăcari.
După ce a terminat cursurile Școlii primare nr.11 de la Tăbăcari, Maria s-a înscris la Școala Secundară de fete Ion Heliade Rădulescu, în anul 1924.
La școala „Ion Heliade Rădulescu” (Liceul „Ion Heliade Rădulescu”) Maria a urmat doar trei clase, fiind nevoită să abandoneze şcoala şi să muncească, alături de familia sa, la grădină.
În anul 1929, Maria se îndrăgosteşte de un medic cu care a rămas însărcinată. Acesta a ajutat-o să întrerupă sarcina, însă – se spune că din cauza acelei intervenții Maria nu a mai putut avea copii niciodată.
În anul 1930, tânăra se angajează la un restaurant central din Bucureşti. Și pentru că viața este întotdeauna imprevizibilă, în acel loc află că la Teatrul Cărăbuş, condus de Constantin Tănase, se caută tinere talente pentru a cânta.
Cu o mare dorință de a reuși, Maria Tănase se înscrie la casting și câștigă audiția, debutând în anul 1934 sub pseudonimul de „Mary Atanasiu”, cu prima romanţă numită „Mansarda”.
În acelaşi an, Maria Tănase înregistrează melodia „Mansarda” la Casa de discuri „Lifa Record”.
Radio Interbelic
Au urmat câțiva ani glorioși pentru cântăreață. În 1935, aceasta urmează cursurile Conservatorului Regal de Muzică şi Artă Dramatică, iar în 1936 înregistrează, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu şi Harry Brauner, melodiile „Cine iubeşte şi lasă” şi „M-am jurat de mii de ori”, acompaniată fiind de taraful „Costică Vraciu” din Gorj.
Bogdan Nicolae Cojocaru
Debutul radiofonic al Mariei Tănase a avut loc în februarie 1938, în cadrul emisiunii „Ora satului”. Muzicienii din acele timpuri au fost impresionați de vocea Mariei. De altfel, publicul o adora.
Radio România Cultural
Aproape în ficare săptământă – cântăreața interpreta la radio piese muzicale folclorice din toate regiunile ţării.
wikipedia.org
După ce a devenit și mai cunoscută, Măria Tănase a străbătut ţara în lung şi în lat pentru a încânta oamenii cu vocea sa și a avut o serie de turnee chiar și în Turcia, Franța, Bulgaria şi chiar America. Din dorința de a-și depăși condiția, a învăţat limba franceză și a început să-și cânte melodiile pe limba francezilor.
În 1938, Maria Tănase începe o colaborare la restaurant „Luxandra”, unde, seară de seară, interpretează melodii populare.
Tot în același an, artista este angajată la Teatrul „Alhambra” – iar în spectacolul „Constelația Alhambrei” lansează „Mi-am pus busuioc în păr” şi „Habar n-ai tu”.
La scurt timp după aceea, Maria începe o relație cu faimosul sculptor Constantin Brâncuşi. Ea avea 25 de ani, iar el 62. Însă, vârsta nu a fost un impediment în calea iubirii lor. Povestea de dragoste tulburătoare a celor doi avea să se încheie după doar un an.
Edward Steichen
După ce a fost prezentă la Expoziția Universală de la New York, reprezentând România, alături de George Enescu, profesorul Dimitrie Gusti și Constantin Brâncuși, Maria Tănase este cerută în căsătorie de către americanul Ben Smith, supranumit regele aluminiului.
Cântăreața, în schimb, refuză propunerea bărbatului.
Willy Pragher / Domeniu public
Din păcate, însă, în vremea legionarilor (octombrie 1940 – ianuarie 1941), Garda de Fier a distrus toate înregistrările existente cu Maria Tănase în arhiva radioului, cât și tiraje întregi de plăci de gramofon cu muzică înregistrată de Maria Tănase, matrițe de la casele de discuri aflate în țară și matrițele primelor piese înregistrate la Societatea Română de Radiodifuziune.
Motivul: distorsionarea folclorului românesc autentic. Însă, adevărul era altul. Oficialii din Garda de Fier știau că aceasta era prietenă cu folcloristul Harry Brauner sau cu jurnalistul Stephan Roll – Maria devenind și ea o țintă.
Însă, acest lucru nu a împiedicat-o pe Maria Tănase să cânte. Chiar și în anii războiului, Maria Tănase a participat, alături alți artişti la spectacole organizate pentru răniţi sau la unităţile militare.
wikipedia.org
Chiar dacă pe plan profesional prospera, viața sa personală era precum o mare agitată.
Maria a avut relații cu sculptorul Constantin Anghel, cu jurnalistul francez Maurice Negre și chiar s-a căsătorit cu Clearch Raul Victor Pappodopulo-Sachelarie (cunoscut drept Clery Sachelarie).
Gurile rele spuneau despre Clery Sachelarie – un jurist cu 13 ani mai mare decât ea, că i-a tocat artistei averea, în timp ce îi tolera Mariei absolut toate capriciile şi aventurile. Însă, există și păreri conform cărora bărbatul a fost confidentul Mariei timp de mai mulţi ani, înainte să-i devină soț, și chiar a iubit-o sincer pe artistă.
În anii care au urmat, Maria Tănase s-a concentrat și mai mult pe cariera sa. A predat la Școala medie de muzică nr. 1 din București, avea concerte în țară și peste hotare, iar în anul 1955 a fost laureată a Premiului de Stat, iar doi ani mai târziu primind titlul de Artist Emerit.
În decembrie 1957, cântăreața este distribuită în coproducţia româno-franceză „Ciulinii Bărăganului”, după romanul lui Panait Istrati.
De altfel, între 1953 şi 1961, Maria Tănase a înregistrat 24 de albume, din care patru în limba franceză.
wikipedia.org
1959 a fost anul în care a susținut ultimul concert peste hotare.
În 1963, artista a aflat că suferă de cancer pulmonar. În acea perioadă era în turneu la Hunedoara.
După câteva zile de pauză, artista și-a reluat spectacolele, însă doar pentru două săptămâni, pentru că se simțea din ce în ce mai rău.
În data de 2 mai 1959, Maria Tănase a ajuns în București, fiind internată de urgență la spitalul Fundeni.
“Regina cântecului românesc” moare în data de 22 iunie 1963, la ora 14:10.
Înainte să moară, aceasta i-a dictat unui notar ultimele dorinţe: Maria a dorit să fie înmormântată cu hainele alese de ea, şi cortegiul funerar să nu fie motiv de „mascaradă şi panoramă”. De altfel, i-a scris o scrisoare lui Clery, cel care i-a fost soţ timp de 13 ani.
Corpul neînsufleţit al artistei a fost depus la Teatrul de Revistă, Maria Tănase fiind înmormântată la Cimitirul Bellu din capitală.
Leontin l, CC BY-SA 4.0
Mai multe detalii despre viața Mariei Tănase găsești în cartea „Maria Tanase. Artista, omul, legenda” – de Stejarel Olaru, pe care o poți comanda de pe elefant.ro.