Peştera Ialomiței, una dintre comorile României
Supranumită și Peştera Regilor, Peștera Ialomiței – situată între Cabana Padina şi Hotelul Peştera, la 1.660 de metri altitudine – este un adevărat colț de Rai. Mai precis, peștera se află pe versantul drept al Cheilor Ialomiței, în localitatea Moroeni, județul Dâmbovița, pe Muntele Bătrâna, la circa 10 km de izvoarele râului Ialomița.
Zona este încadrată de versanţi abrupţi şi de păduri de brazi, astfel că răcoarea nu este întinată nici măcar vara, atunci când temperaturile devin insuportabile. Pârâul care răzbate din peşteră „alimentează” această atmosferă plăcută.
Peştera Ialomiţei reprezintă un punct de mare interes pentru turismul judeţului Dâmboviţa. La izvoarele Ialomiţei se nevoiau sihaştrii încă din secolul XV, însă mănăstirea Ialomiţei a fost ridicată în secolul al XV-lea, chiar la intrarea în Peştera Ialomiţei.
Ctitorul bisericii, cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, este Mihnea Vodă (cel Rău) și se spune că acesta s-ar fi adăpostit un timp aici în pribegia sa spre Transilvania (1510) și a ridicat lăcașul de cult în semn de mulțumire lui Dumnezeu, după ce a scăpat de turci. De-a lungul timpului răul parcă s-a luptat să sufoce trăinicia aşezământului. Lăcașul de închinăciune a fost mistuit de flăcări de mai multe ori, dar chiar și așa, astăzi este un loc de închinăciune pentru mii de turiști care îi calcă pragul.
Citește și: Meteora, locul unde cerul se unește cu pământul
La baza intrarii în Peștera Ialomicioara există și un străvechi cimitir al călugărilor care au trăit aici cu secole în urmă. Pe unul dintre morminte lespedea este tot timpul caldă. Măsurătorile radiesteziștilor au demonstrat că locul poartă încărcătură energetică, dar nu au putut spune de ce natură este această energie și ce anume produce vibrațiile depistate în interiorul peșterii.
Dacă ajungeți la Peștera Ialomiței, pe lângă mănăstire puteți admira sălile Mihnea Vodă, Decebal, Maria, La Răspântie, La Altar, Grota ascunsă şi Grota Urşilor, unde au fost găsite schelete ale ursului de peşteră. La descoperirea Sălii Urşilor au fost găsite numeroase oseminte şi chiar schelete întregi provenite de la ursul cavernelor, „Ursus Spelacus Blum”, printre care unele la suprafaţă, ceea ce duce la presupunerea că, acum 10.000 de ani, aici au fost ultimele ascunzători ale urşilor cavernelor.
Peştera poate fi vizitată în fiecare zi, pe o suprafaţă totală de 400 de metri până în zona în care stalactitele sunt poziţionate în aşa fel încât dau impresia unui altar. Puteţi înnopta în zonă la cabana Padina sau în campingul Zănoaga.
adevarul.ro/zf.ro
