În septembrie 2023, un eveniment seismic neobișnuit a zguduit Pământul timp de nouă zile consecutive. Câțiva cercetători de la University College London și University of California – San Diego tocmai au publicat un studiu în revista Science care face legătura între schimbările climatice, cutremurul de 9 zile care a avut loc în 2023 – și mega-tsunami-ul de până la 200 de metri înălțime.

Investigația a necesitat muncă de detectiv, pornind de la ciudatul semnal seismic de 9 zile și verificând dacă posibila cauză a fost suficientă pentru a provoca o astfel de zguduitură. Când cutremurul a fost înregistrat în septembrie 2023, oamenii de știință au fost nedumeriți. Valurile păreau ciudat de lente, oscilând la fiecare minut și jumătate (mult mai puțin decât în cazul unui cutremur normal). Cel mai ciudat lucru, desigur, este că au durat atât de mult. Oamenii nu au simțit cutremurul, dar seismografele din întreaga lume au putut detecta vibrațiile, din Arctica până în Antarctica.

O alunecare masivă de teren a avut loc în fiordul Dickson, din estul îndepărtat al Groenlandei

Erau necesare mai multe date pentru a restrânge căutarea cauzelor posibile. Astfel, cercetătorii au aflat că în data de 16 septembrie, cu puțin timp înainte de detectarea vibrațiilor ciudate,  o alunecare masivă de teren de 33 de milioane de metri cubi de rocă și gheață a avut loc în fiordul Dickson din estul îndepărtat al Groenlandei, declanșată de topirea accelerată a ghețarilor din cauza schimbărilor climatice.

Căderea în apă a unei cantități atât de mari de rocă și gheață a produs valurile unui mega-tsunami care – la început au avut până la 200 de metri înălțime și, în câteva minute, au scăzut la 7 metri. Când aceste valuri au ajuns pe insula Ella, ele aveau „doar” 4 metri înălțime, dar au fost suficiente pentru a avaria o bază de cercetare, a distruge situri de patrimoniu cultural recunoscute și a adăuga pierderi de infrastructură de 200.000 de dolari.

Din fericire, nu au murit oameni. A fost un eveniment semnificativ, fără îndoială, dar planeta este imensă și lucrurile se întâmplă tot timpul. Ar putea fi doar o coincidență, iar alunecarea de teren și cutremurul ar putea fi de fapt evenimente separate. Așadar, cercetătorii și-au propus să deslușească posibila legătură dintre cele două evenimente. Pentru a face acest lucru, ei și-au format o echipă care să reunească 68 de oameni de știință din 40 de instituții și 15 țări.

O simulare

Anchetatorii au decis să reconstruiască faptele și, astfel, să vadă dacă are sens teoretic ca o astfel de mișcare a pământului să poată provoca un cutremur precum cel pe care l-au înregistrat aparatele lor.

Pentru a face acest lucru, aceștia au creat un model computerizat, ținând cont de cele mai recente cunoștințe de fizică, fluidodinamică și geologie legate de aceste evenimente. Luând în considerare distanța alunecării de teren (70 km), lungimea fiordului afectat (10 km), înregistrările seismice și imaginile din satelit înainte și după deplasare, experții au putut deduce cantitatea de materie care s-a desprins, viteza cu care a intrat în apă și chiar unghiul.

Rezultatul a fost un tsunami de o înălțime similară celui înregistrat, precum și formarea unui val staționar numit seiche, care în acest caz a avut caracteristici similare cu cele înregistrate de seismografe, oscilând la fiecare 90 până la 92 de secunde și durând mult timp.

De fapt, durata simulării a reprezentat o provocare, deoarece modelele computerizate care simulează tsunami-urile nu trebuie în mod normal să recreeze perioade de timp atât de lungi, iar cu cât durează mai mult, cu atât simularea este mai complexă. Prin urmare, acest studiu restrânge posibila legătură dintre schimbările climatice, cutremure și tsunami, adăugând încă o preocupare la cele multe care decurg deja din criza climatică.

Faptul că ar putea exista o legătură între anumite tipuri de cutremure și alunecări de teren cauzate de topirea calotei glaciare nu înseamnă că schimbările climatice sunt legate de toate cutremurele care se produc. Acestea au loc din cauza mișcării plăcilor tectonice și nu există niciun motiv sau dovadă pentru a lega originea sau frecvența lor de schimbările climatice.

 Erik Nikolai Halsteinrud

Citește și: Care sunt cele mai importante plăci tectonice: 94% din suprafaţa Terrei este acoperită de şapte plăci majore