Oamenii de Neanderthal au inventat lipiciul antic acum 200.000 de ani: Foloseau gudron de mesteacăn pentru lipirea uneltelor
Neanderthalienii (Homo neanderthalensis) erau mai inteligenți decât se credea. Cel puțin așa arată studiile paleontologilor despre acești hominizi, mult timp descriși ca fiind inferiori, deși se pare că dețineau capacități cognitive avansate, similare cu cele ale contemporanilor lor, oamenii moderni (Homo sapiens).
Acest lucru este confirmat de cele mai noi cercetări pe această temă, publicate în revista Archaeological and Anthropological Sciences, în mai, 2023: cercetătorii de la Universitatea Eberhard Karls din Tübingen (Germania) au demonstrat că oamenii de Neanderthal foloseau procese complexe pentru a-și confecționa uneltele și armele. Mai precis, pentru a face gudron de mesteacăn, folosit ca adeziv între pietre și osul sau lemnul mânerelor.
Gudronul de mesteacăn, cea mai veche substanță sintetizată
În trecut, capacitatea de a utiliza materiale și de a le folosi ca unelte era considerată a fi unul dintre principalele atribute ale inteligenței umane. Dar de când animalele au fost observate făcând același lucru, capacitatea de a sintetiza substanțe și materiale care nu se găsesc în natură a devenit unul dintre cele mai importante aspecte ale acestui avantaj cognitiv, ca un semn unic al comportamentului inteligent uman.
Acest lucru se datorează faptului că „este nevoie de gândire atentă, planificare și înțelegere a acțiunilor noastre pentru a transforma materiile prime printr-un proces învățat”, explică autorii noii cercetări într-un comunicat de presă.
Potrivit cercetătorilor, gudronul de mesteacăn este cea mai veche substanță sintetică dezvoltată de omul primitiv. Acesta este obținut prin piroliza lemnului, adică prin descompunerea sa chimică printr-o creștere semnificativă a temperaturii. Cu toate acestea, cele mai vechi artefacte găsite cu acest adeziv – care are avantajul de a fi rezistent la apă și la descompunerea organică, o binefacere pentru arheologi – nu sunt asociate cu oamenii moderni, ci cu neanderthalienii din paleoliticul mijlociu.
Citește și: Cum au supravieţuit oamenii preistorici în timpul Epocii glaciare?
Metoda de producție
Până acum, însă, oamenii de știință credeau că oamenii de Neanderthal obțineau acest gudron folosind metode simple din Epoca Pietrei, cum ar fi răzuirea substanței de pe pietre după un incendiu. Dar acest studiu arată că ei o obțineau într-un mod diferit.
Pentru a face acest lucru, autorii s-au angajat în arheologia experimentală: ei au recreat cinci tehnici diferite de extracție a gudronului de mesteacăn, două la suprafață și trei în subteran. Substanța obținută a fost apoi analizată și comparată (prin spectroscopie în infraroșu, cromatografie de gaze, spectrometrie de masă și tomografie computerizată) cu „urmele” chimice extrase din artefactele vechi, care conțineau o versiune mult mai veche.
Adezivul de pe aceste obiecte vechi de mii de ani, au descoperit în cele din urmă cercetătorii, a fost obținut printr-o metodă mult mai eficientă decât și-au imaginat: o tehnică de transformare mai delicată. În termeni simpli, gudronul a fost obținut într-un fel de „cuptor de pământ” – creat intenționat pentru a limita fluxul oxigenului în timpul procesului.
„Primul eveniment documentat de acest gen în evoluția umană”
Având în vedere complexitatea acestui know-how neanderthalian, care este cu 100.000 de ani mai vechi decât cel al omului modern, este probabil ca această producție de gudron de mesteacăn să nu fi apărut spontan, ci să fi fost rezultatul unui număr mare de experimente, bazate pe metode anterioare, mai simple. Cu toate acestea, ea oferă o perspectivă edificatoare asupra abilităților remarcabile ale oamenilor de Neanderthal.
Există doar câteva alte tehnici de prelucrare care pot fi înțelese pentru a documenta evoluția culturală într-un grad similar. Tratamentul termic al pietrei pentru tăierea uneltelor este una dintre aceste tehnici.
Alte cercetări publicate de Universitatea Cambridge (Anglia) sugerează că oamenii de Neanderthal și Homo sapiens ar fi putut, de asemenea, să împărtășească abilități cognitive legate de foc – „diferite forme de gândire cauzală, transmitere și repetare culturală, precum și cooperare în colectarea și gestionarea focului”, dezvoltă aceștia – ceea ce ar putea sugera că „aceste abilități ar fi putut preceda separarea evolutivă dintre specii în urmă cu mai mult de 500.000 de ani”. Un studiu care, încă o dată, readuce în viața neanderthalienilor o formă de inteligență care fusese până atunci minimalizată.