Natascha Kampusch, fetița răpită la 10 ani și ținută captivă vreme de 8 ani și jumătate, într-o temniță
Răpită de pe stradă de către Wolfgang Přiklopil, când avea doar 10 ani, Natascha Kampusch nu a renunțat niciodată la ideea că într-o bună zi va fi din nou liberă.
Este foarte probabil să nu fi auzit niciodată de numele său – Natascha Kampusch – și să nu-i fi văzut niciodată chipul. Dar în Austria, mulți oameni știu despre povestea ei.
Natascha nu numai că a reușit să scape din temnița în care a stat 3096 de zile, dar în prezent ea încearcă să ajute și alte victime care au fost în situația ei să depășească experiențele prin care au trecut.
Iată întreaga sa poveste!
Răpirea micuței Natascha Kampusch
Născută în februarie 1988, în Viena, Austria, Natascha Kampusch a crescut în locuințele sociale de la periferia orașului. Cartierul ei era plin de alcoolici și adulți care abia își duceau traiul de pe o zi pe alta. De altfel, nici acasă nu avea o viață mult prea fericită, fiind tristă din cauza faptului că părinții săi erau divorțați. Deși avea numai 10 ani, Natascha visa să evadeze din acel loc. Să aibă un job și să-și înceapă propria viață.
Mersul la școală în data de 2 martie 1998 ar fi trebuit să fie un pas important pentru a obține ceea ce își dorea. Însă, acest lucru s-a dovedit a fi începutul unui coșmar.
Deși făcea numai cinci minute de la școală și până acasă, fetița a fost răpită de pe stradă de către un tehnician în comunicații pe nume Wolfgang Přiklopil.
Bărbatul a dus-o pe fetiță în liniștitul oraș Strasshof, la aproximativ 24 km nord de Viena. Přiklopil nu o răpise pe Natascha din impuls – el plănuise cu atenție totul, construind chiar și o cameră mică, fără ferestre, izolată fonic sub garajul său. Camera secretă era atât de fortificată încât pentru a intra și a ieși din ea era nevoie de o oră.
Între timp, polițiștii făceau tot posibilul pentru a o găsi pe Natascha Kampusch. Ei au primit chiar și un indiciu, de la o elevă de 12 ani care a declarat că a văzut-o pe fată în timp ce era forțată să intre într-o dubă albă.
Poliția a decis să verifice fiecare mașină care corespundea descrierii. Agenții au început să caute chiar și în Ungaria, deoarece fetița abia se întorsese cu o zi înainte de răpirea ei dintr-o vacanță pe care o petrecuse cu tatăl său în Ungaria.
Printre cei investigați s-a aflat și Wolfgang Přiklopil – deoarece avea o dubă albă care semăna cu mașina descrisă de martoră.
Însă, bărbatul de de 35 de ani a scăpat ușor, explicându-le polițiștilor că are nevoie de mașină pentru a transporta materialele de construcție.
Deoarece poliția a trebuit să verifice aproximativ 700 de mașini în timpul anchetei și să interogheze același număr de proprietari de mașini, Wolfgang Přiklopil nu a atras multă atenție și nimeni nu se gândea că el ascunde o fată speriată de 10 ani, într-o cameră secretă care avea o suprafață de aproximativ 5 metri pătrați.
O adolescență petrecută în captivitate
Camera pe care Natascha o numea casă se afla la 2,5 metri sub pământ. Nu avea ferestre, ci numai o aerisire mică și era încuiată de 2 uși, una dintre ele cântărind 330 kg.
Timp de 6 luni, Natascha nu a avut voie să părăsească închisoarea improvizată. Dar mai târziu, după ce Wolfgang a început să simtă că fata are mai multă încredere în el, bărbatul a început să o scoată afară pentru scurte perioade de timp. Însă viața fetei era un chin. Conform declarațiilor sale, ea își amintește că a regresat psihologic pentru a supraviețui – totul fiind ca un mecanism de apărare.
Chiar dacă îi mai oferea unele „cadouri” (așa le considera Natascha) – precum apă de gură, cărți și reviste, Wolfgang Přiklopil nu era inofensiv. De fapt, acesta avea o minte diabolică și susținea că este un zeu egiptean, cerându-i fetei să-l strige Maestro și Lordul Meu.
Pe măsură ce a crescut, Natascha a început să se răzvrătească, însă Wolfgang o bătea – de până la 200 de ori pe săptămână. În plus, o înfometa, o obliga să curețe casa pe jumătate goală și o ținea izolată în întuneric, „în celula sa”.
Evadarea din infern
Pe măsură ce anii au trecut, Wolfgang Přiklopil a început să devină mai apropiat de Natascha. Nu numai că a abuzat-o psihic, ci și fizic – însă, după ce a scăpat, fata a refuzat să vorbească despre componența sexuală a abuzului ei.
În 2004, detectivii care o căutau pe Natascha au mers pe o cale greșită. Au crezut că un francez Michel Fourniret are legătură cu răpirea fetei. El a fost ulterior condamnat pentru infracțiuni similare, dar nu a fost implicat în acest caz.
În același timp, Přiklopil era din ce în ce mai sigur că a comis răpirea perfectă. În 2005, s-a relaxat și a început să o lase pe Natascha să iasă la plimbare, nu numai în casa lui, ci și în grădina sa. Într-o iarnă, chiar a mers împreună cu Natascha, în vârstă de 17 ani, într-o stațiune de schi și s-a asigurat că fata nu are nicio șansă să scape. Chiar dacă fetei îi era frică să plece, fiind terorizată și amenințată că o să fie omorâtă dacă încearcă să facă acest lucru, Natascha „și-a luat în mâini propria viață”.
În august 2006, Přiklopil i-a cerut fetei să-i aspire mașina. Între timp, telefonul lui Wolfgang a sunat și din cauza zgomotului produs de aspirator, el s-a îndepărtat pentru a se întelege cu interlocutorul său. În acel moment, Natascha Kampusch a fugit și s-a târât pe sub poarta care de obicei era blocată cu obiecte grele, însă nu și în acea zi.
Poliția a încercat să-l prindă pe Přiklopil, dar el s-a sinucis, aruncându-se în fața unui tren.
După evadarea sa, Natascha Kampusch a încercat să treacă peste trauma avută, iar multă vreme fetei i-a fost frică să vorbească despre experiențele prin care a trecut. Însă, și-a găsit forța de a depăși această perioadă din viața ei și chiar a scris trei cărți, printre care și un volum autobiografic (după care a fost realizat filmul „3096 de zile”). Cartea sa, numită „3096 de zile” o găsești la reducere pe elefant.ro.
JFID JaguarFilmInternationalDistribution
Mai mult decât atât, ironia sorții a făcut ca Natascha să moștenească locuința în care a fost ținută prizonieră.
Chiar dacă astfel de fapte sunt cu adevărat terifiante, povestea tinerei Natascha Kampusch este un exemplu perfect care demonstrează că oamenii sunt capabili să continue să facă lucruri bune chiar și după răul teribil pe care au trebuit să-l suporte.