Mihrimah a fost copilul favorit al marelui sultan otoman Suleiman I Magnificul. Și, în ciuda faptului că tatăl ei nu i-a refuzat nimic, a primit o educație excelentă. Având în vedere că era și frumoasă, nu este de mirare de ce arhitectul curții, Sinan, s-a îndrăgostit de ea la prima vedere.

Două moschei din Istanbul poartă numele de Mihrimah. Ambele au fost construite de Sinan și, potrivit unei frumoase legende, moscheile au fost proiectate de marele arhitect în cinstea frumoasei Mihrimah (numele său înseamnă „Soare și Lună” în farsi).

Fiica marelui Suleiman Magnificul

wikipedia.org
wikipedia.org

Sultana Mihrimah, „Soarele și Luna” Imperiului Otoman, s-a născut la Palatul Topkapi, în 1522. La doi ani după nașterea sa, Sultana Hurrem, cunoscută în Europa la acea vreme sub numele de Roxolana, a dat naștere următorului ei copil, Selim al II-lea, care a urcat ulterior pe tron după moartea sultanului Suleiman Magnificul.

Sultanul Suleiman Magnificul o iubea foarte mult pe Mihrimah și făcea tot ceea ce își dorea ea. Sultana Mihrimah a fost bine crescută și educată. Se spunea că a fost văzută de multe ori alături de tatăl ei chiar și pe câmpul de luptă. De altfel, era extrem de ambițioasă, fiind descrisă ca un „bărbat în fustă”.

Potrivit istoricului din secolul al XVI-lea Mustafa Selaniki, ea a fost de departe cea mai respectată femeie a epocii. Cu toate acestea, lucrul acesta nu a salvat-o de la o căsătorie de conveniență în 1539, când tatăl ei a căsătorit-o cu Rustem Pașa, guvernatorul Diyarbakır. Un om mult mai în vârstă, dar ambițios, care a urcat rapid pe scara socială.

O ceremonie fastuoasă în cinstea nunții ei, precum și a circumciziei fraților ei mai mici Bayezid și Cihangir, a avut loc în Piața Kony (în prezent Piața Sultanahmet). După căsătoria ei, Rustem Pașa a devenit Mare Vizir și a servit ca vizir din 1544 până în 1561, cu o pauză de doi ani.

wikipedia.org

De-a lungul vieții sale, sultana Mihrimah a avut o mare influență în chestiuni de stat. Se spune că i-a promis tatălui ei că va construi o flotă de 400 de nave din banii ei pentru a-l convinge să navigheze spre Malta. La fel ca și mama ei, Sultana Hurrem, a corespondat cu regele polonez Sigismund al II-lea.

Mihrimah a reușit să acumuleze o mare bogăție pe care a împărțit-o cu generozitate cu oamenii. În special, la ordinul ei, arhitectul Mimar Sinan a construit, între 1540 și 1548, o moschee luxoasă la cheiul Uskudar, precum și un complex format din madrasa, mekteb (școală primară) și caravanserai (nan mare unde poposeau caravanele). Iar din 1562 până în 1565, același arhitect a construit o moschee și un complex în Edirnekapı.

După moartea mamei sale, în 1558, Mihrimah și-a asumat rolul important de consilier al tatălui său. Ea a continuat să acționeze ca sfătuitor în timpul domniei fratelui ei, Selim al II-lea, care a urcat pe tron după moartea tatălui ei în 1566. De asemenea, Mihrimah s-a străduit să fie mereu aproape de iubitul ei frate și, într-un fel, să o înlocuiască pe mama sa.

Sultana Mihrimah a murit în timpul domniei nepotului ei (fiul fratelui ei) Murat al III-lea în 1578 și a fost înmormântată alături de tatăl ei, Sultanul Suleiman Magnificul, în mormântul din Moscheea Suleymaniye sau Moscheea lui Soliman.

Suferința legendarului Sinan

Se spune că Mihrimah a fost rodul iubirii și respectului dintre sultanul Suleiman Magnificul și sultana Hurrem, și poate de aceea i s-a dat frumosul nume Mihrimah, care înseamnă „Soare și Lună” în limba farsi (persană). Timpul a zburat repede și Mihrimah a ajuns la vârsta de 17 ani, care în acele vremuri era considerată cea mai potrivită vârstă pentru căsătorie. Mâna ei avea să fie cerută de doi bărbați, guvernatorul Diyarbakır, Rüstem Pașa, și arhitectul șef al curții, Mimar Sinan.

Sultanul i-a dat-o pe singura sa fiică lui Rustem Pașa, căci până atunci „Sinan era căsătorit și avea 50 de ani”. Toată lumea știa că era îndrăgostit nebunește de Mihrimah, dar nu putea fi împreună cu ea. Potrivit poveștilor, a fost dragoste la prima vedere pentru arhitectul Sinan.

A văzut-o pe Mihrimah în timp ce aceasta își însoțea tatăl în timpul campaniei sultanului din Moldova. Legenda spune că, pentru a o impresiona, Sinan a construit un pod peste râul Prut în doar 13 zile. A cerut-o de soție, însă propunerea i-a fost respinsă de tatăl ei.

Dar se crede că puterea iubirii sale s-a reflectat în operele sale. În numele sultanei Mihrimah, a fost însărcinat să construiască o moschee într-unul dintre cele mai frumoase colțuri ale imperiului, Usküdar.

Nu există nicio îndoială că, în timpul construcției sale, arhitectul a încercat să-și exprime dragostea: a dat structurii silueta unei „femei în fustă”. În plus, a fost extrem de inspirat de arhitectura Bisericii Sfânta Sofia și a încercat să creeze ceva incredibil de frumos.

Dar, se pare că Sinan nu s-a putut exprima în ea până la capăt, deoarece la 14 ani după ce a terminat construcția ei și fără ordinul sultanului, a început lucrările la o altă moschee în Edirnekapı.

wikipedia.orgCC BY-SA 3.0
Hans G. OberlackCC BY-SA 3.0

Nu departe de zidurile fortăreței orașului, într-un loc pustiu și dezolant, dar pe cel mai înalt deal din Constantinopol (actualul Istanbul) (ca un strigăt de iubire tainică) ridică o altă operă de artă.

Moscheea, dedicată sultanei Mihrimah, are 38 de metri înălțime. Cele 161 de ferestre de pe cupola unică și subțire simbolizează lumina și puritatea frumuseții interioare a frumoasei fete. În fiecare colț al moscheii, datorită acestor ferestre, razele soarelui „dansează” în timpul zilei.

Potrivit scrierilor contemporanilor săi, era o bijuterie demnă de un maestru. Candelabrele din interiorul moscheii și gravurile de pe minaretul acesteia au fost concepute pentru a înfățișa imaginea unei femei cu părul până la călcâie.

Ambele moschei au fost construite pe baza unor calcule foarte precise ale răsăritului și apusului soarelui. În data de 21 martie, presupusa zi de naștere a frumoasei Mihrimah, în timp ce soarele roșu apune în spatele minaretului unic al moscheii din Edirnekapı, luna apare simultan între cele două minarete ale moscheii din Usküdar: „Mihr ü Mah, soarele și luna”. Prin urmare, se crede că aceste capodopere pe care le-a construit pentru sultana Mihrimah sunt o reflectare a iubirii nemuritoare a marelui arhitect pentru ea.


Citește și: Povestea lui Suleiman Magnificul, unul dintre cei mai inteligenți sultani care au condus Imperiul Otoman