Marea Caspică: De ce seacă cel mai mare corp de apă fără ieșire la ocean de pe Pământ
Institutul de hidrobiologie și ecologie din Kazahstan estimează că nivelul Mării Caspice se află în prezent la 29 de metri sub cel al oceanului. În ultimele două decenii, acesta a scăzut cu 23 de centimetri pe an, dar oamenii de știință încă dezbat dacă acest lucru se întâmplă din cauza influenței umane.
În Asia Centrală, retragerea celei mai mari mări interioare din lume și, totodată, celui mai mare corp de apă fără ieșire la ocean de pe Pământ, reînvie amintiri dureroase.
Arian Zwegers CC BY 2.0 DEED
„Marea Caspică ar putea avea aceeași soartă ca Marea Aral”, conform VOA News.
Soarta Mării Caspice amintește de dispariția Mării Aral, un ecocid orchestrat de URSS, care a deviat cele două mari râuri care o alimentau, Syr Darya și Amu Darya, pentru a iriga câmpurile de bumbac și grâu. Dar ce se întâmplă astăzi de partea vecinilor săi?
„Cu 23 de centimetri mai puțin în fiecare an”
wikipedia.org
Cei 6.819 kilometri de coastă ai Mării Caspice sunt împărțiți de Kazahstan, Azerbaidjan, Iran, Rusia și Turkmenistan, ale căror economii se bazează în mare măsură pe pescuit, agricultură și turism. Dar declinul său este mai vizibil pe partea kazahă, deoarece segmentul acestei țări este cel mai puțin adânc.
Institutul kazah de hidrobiologie și ecologie estimează că marea a ajuns la un nivel cu 29 de metri sub cel al oceanelor – punctul de referință este de fapt Marea Baltică, o mare „deschisă”. Deși primele semne ale unui declin datează de la mijlocul anilor 2000, rata de scădere a nivelului apei s-a accelerat în ultimii ani, ajungând acum la 23 de centimetri pe an.
Ca urmare a întreruperii comerțului și a dificultăților în aprovizionarea cu apă potabilă a celor aproximativ 250.000 de locuitori, autoritățile din orașul Aqtau au declarat chiar stare de urgență legată de scăderea nivelului apei în iunie 2023, iar Ministerul kazah al Mediului a calificat situația drept „critică”.
Și animalele sălbatice sunt afectate. De la un milion de exemplare la începutul secolului XX, populația de foci din Marea Caspică a ajuns la doar 110.000 de exemplare în 2024.
40 de baraje rusești pe Volga
Cum poate fi explicat acest lucru? „Primul factor este faptul că schimbările climatice globale sunt la mijloc. Zilele sunt din ce în ce mai călduroase, iar volumul de precipitații scade”, spune Kirill Osin, directorul ONG-ului de mediu kazah Eco Mangystau. „Ca urmare, nivelul de evaporare a apei nu este compensat de precipitații”.
„Al doilea factor este legat de ceea ce se întâmplă cu afluenții. Mai mult de 140 de râuri și fluvii se varsă în Marea Caspică, dar două dintre ele, Volga și Ural, sunt cele două artere principale. Apa din râul Ural a început să scadă. Nivelul Volgăi este, de asemenea, în scădere.
În ultimii ani, Rusia a construit nu mai puțin de 40 de baraje pe Volga, iar alte 18 baraje sunt în curs de studiu și construcție. Acest lucru ar fi redus fluxul de apă care intră în Marea Caspică, potrivit unei analize publicate în octombrie 2023 de cercetătorul iranian Vali Kaleji și consultată de VOA News.
Citește și: De ce este Marea Moartă atât de sărată?
O suprafață redusă cu un sfert până în 2100
– JSC Gateway to Astronaut Photography of Earth
Însă unii oameni de știință contestă afirmația potrivit căreia reducerea debitului de apă din râuri este cauza retragerii Mării Caspice. Printre aceștia se numără Telman Zeinalov, director al Centrului azer pentru prognoze ecologice, și Piotr Bukharitsyn, de la Institutul de Oceanologie al Academiei de Științe din Rusia, care vorbesc de variații „naturale” și „ciclice”.
În sprijinul acestui punct de vedere, datele Institutului de Hidrobiologie și Ecologie din Kazahstan arată că nivelul apei din Marea Caspică a fluctuat în timp: o scădere de 29 de metri la mijlocul anilor 1970, urmată de o creștere de 26 de metri în anii 1990, de exemplu.
Cu toate acestea, potrivit unui studiu realizat în 2020, dacă tendințele actuale vor continua, nivelul mării va scădea cu 18 m până în 2100, ceea ce ar face ca Marea Caspică să piardă aproximativ un sfert din suprafața sa actuală, relatează VOA News.
Spre comparație, Marea Aral a fost redusă la o zecime din volumul său inițial. Rezultatul: pierderea locurilor de muncă pentru mii de localnici implicați în industria pescuitului și strămutarea multor alte persoane care au fugit de bolile cronice legate de deșertificare și de furtunile de nisip – încărcate cu pesticide și produse toxice. Flora și fauna au fost decimate.