Leblouh: Obiceiul prin care fetele din Mauritania sunt forțate să se îngrașe, pentru a se mărita
Deși pare greu de crezut, fermele pentru îngrășarea viitoarelor soții chiar există în Africa de Vest. În Mauritania, o țară cu o populație de aproximativ 4.649.658 de locuitori, femeile foarte grase sunt considerate un indicator al frumuseții și al unei sănătății bune, în ciuda numeroaselor probleme asociate cu obezitatea.
UNICEF estimează că fetele tinere din Mauritania sunt forțate să consume până la 9.000 de calorii pe zi – de peste patru ori mai mult decât recomandarea zilnică a Organizației Mondiale a Sănătății, iar unele rapoarte sugerează că multe femei nemăritate consumă chiar și până la 16.000 de calorii pe zi.
Fetele sunt adesea trimise la „fermele de îngrășare pentru viitoarele soții” și hrănite cu forța (tradiție cunoscută sub numele de Leblouh) până când au greutatea necesară pentru a îndeplini standardele de frumusețe din regiune. Acest obicei barbar, cel al îndopării, durează chiar și câțiva ani.
Aproximativ un sfert dintre fetele din Mauritania sunt hrănite forțat în timpul „sezonului de hrănire”, iar acest proces de îngrășare „de succes” vizează o perioadă de 12 ani. „Scopul tradiției Leblouh este acela de a „înfrumuseța femeia” și de a arăta societății că aceasta provine dintr-o familie înstărită și că nu este subnutrită. Mai mult decât atât, în Mauritania, dimensiunea unei femei indică spațiul pe care aceasta îl ocupă în inima soțului ei.
De ce există ferme de îngrășare a viitoarelor soții?
Fermele pentru îngrășarea fetelor sunt precum o relicvă a trecutului țării. Termenul de „îngrășare a soției” se referă la o formă de înrobire feminină în care fetele sunt hrănite forțat pentru a deveni atractive pentru bărbați.
Este greu de imaginat că această tradiție încă mai este de actualizate chiar și astăzi.
Fetele sunt hrănite forțat cu terci, couscous și lapte de cămilă
Părinții își trimit copilele la aceste ferme, pentru „a le face fetelor un viitor”. Numai că, de multe ori, micuțele nu știu că activitățile din aceste ferme nu seamănă cu cele din taberele școlare.
Practic, fetele sunt îndopate, obligate să mănânce chiar și de 5 ori pe zi, ajungând să aibă o dietă de până la 16.000 de calorii pe zi. Dacă fetele refuză să mănânce, acestea sunt bătute. Așadar, chiar dacă la început se opun, în cele din urmă tinerele cedează, știind că pentru ele nu există nicio modalitate de a scăpa din acest calvar.
O dietă zilnică tipică pentru un copil de șase ani include două kilograme de mei amestecate cu două căni de unt, precum și 20 de litri de lapte de cămilă. Îngrășarea se face în timpul vacanțelor școlare sau în sezonul ploios. Conform Fatimata M’baye, avocat pentru drepturile copilului din Mauritania: „copilele sunt trimise de acasă la aceste ferme fără să înțeleagă de ce. Suferă, dar li se spune că a fi grasă este ceva ce îți aduce fericirea”.
Așadar, familiile victimelor sunt complici în perpetuarea a ceea ce sociologii numesc una dintre cele mai brutale forme de abuz asupra copiilor. Din cauza dietei, fetele ajung să aibă probleme cardiace, diabet, hipertensiune și, mai mult decât atât, încep să sufere și de depresie.
În plus față de izolare, amenințări și tortură, fermele de îngrășare a soțiilor includ acum o nouă metodă pentru îngrășare: hormonii stimulatori de creștere, achiziționați de pe piața neagră.
Din păcate, unele dintre fete au reacții adverse, iar pentru multe acestea se dovedesc a fi fatale.
Mai mult decât atât, chiar dacă, oficial, vârsta legală pentru căsătorie în Mauritania este cea de 18 ani, în conformitate cu standardele internaționale, căsătoria la vârste fragede este o practică des întâlnită. După ce ajung suficient de grase, fetele sunt gata pentru căsătorie.
De obicei, căsătoriile sunt aranjate chiar de cei care ar trebui să le protejeze pe micuțe, adică de părinți.
Cartea „Însemnări din vremuri tulburi și ținuturi exotice” – de Cristian Preda – poate fi comandată la reducere de pe elefant.ro.
