Este imposibil să nu rămâi fermecat de frumusețea obiceiurilor tradiționale din România, iar sărbătorile de iarnă sunt o perioadă cu o mare încărcătură culturală.

Colindatul cu Sorcova sau Bună Dimineața, Steaua, sau umblatul cu Capra sunt câteva dintre elementele care dau farmec Anului Nou și Crăciunului. Pe lângă toate acestea, un alt obicei plin de semnificații este Jocul Urșilor.

Până spre jumătatea secolului XX, ţiganii ursari colindau satele cu ursul (obicei regăsit şi în Bulgaria). Ei aveau voie să meargă din sat în sat, să facă masaje cu ursul. Era vorba de un urs adevărat, dresat, care făcea spectacol când mergea pe jar aprins. Astfel, ursul juca, pentru că-l ardea jarul la tălpi. Însă, puterea comunistă nu le-a mai dat voie să umble cu ursul.

Jocul Ursului este practicat în zeci de comune ale judeţului Bacău, mai ales în cele de munte, unde nu au dispărut toţi urşii. Într-un spectacol de sunet, culoare și mișcare, ursul și ursarii dansează într-un ritm frenetic pe ulițele satelor și pe străzile orașelor din zonă. Acest obicei este unic în România și spune multe despre peisajul etno-folcloric românesc, atât prin dimensiuni, specific, cât și prin varietatea programelor prezentate.

Dacă nu ai văzut niciodată un astfel de spectacol, află că cetele au un număr variabil de piei de urs, între 6 și 24, cărora li se alătură irozi, mascați și toboșari. De altfel, includerea în jocul cetei îmbrăcate în blănuri de urs presupune un lung antrenament, care începe cu aproximativ 3 luni înainte de reprezentațiile din timpul sărbătorilor de iarnă.

Blănurile sunt împodobite cu șiraguri de canafi mari, iar cei care joacă urșii trebuie să fie voinici. Dacă în trecut acest obicei era practicat de bărbați, acum sunt și femei care nu se dau în șături de a juca ursul, chiar dacă blana cântărește și peste 50 kg.

În Comănești, de exemplu, în fiecare an, urșii dau reprezentații, iar oamenii sunt vizitați de cetele de colindători. Mai mult, în centrul orașului, zeci de cete de urși de pe Valea Trotușului și Tazlău, căiuți și capre, pentru a vesti intrarea în noul an.

Noi îți prezentăm câteva imagini cu Jocul Urșilor din Comănești, surprinse de Dianei Zeyneb Alhindawi, pe jumătate româncă, pe jumătate de origine irakiană, plecată din Moineşti de la vârsta de 8 ani.  Și nu ezita să vizitezi locurile unde încă se mai păstrează obiceiurile transmise din generație în generație. O să rămâi surprins de frumusețea și farmecul tradițiilor românești.

dansul-ursului-omofon3
dansul-ursului-omofon4
dansul-ursului-omofon19
dansul-ursului-omofon
dansul-ursului-omofon11
dansul-ursului-omofon15
dansul-ursului-omofon17
dansul-ursului-omofon14
dansul-ursului-omofon13
dansul-ursului-omofon6
dansul-ursului-omofon16
dansul-ursului-omofon2
dansul-ursului-omofon5
dansul-ursului-omofon18
dansul-ursului-omofon1
dansul-ursului-omofon9
dansul-ursului-omofon10
dansul-ursului-omofon12
dansul-ursului-omofon8

dansul-ursului-omofon7 Diana Zeyneb

https://www.youtube.com/watch?v=zA5DZ7yC_XM

youtube.com


Citește și: 20 dintre cele mai frumoase orașe din lume de vizitat pe timpul iernii