J. Robert Oppenheimer, geniul controversat din spatele bombei atomice
Puține descoperiri științifice din secolul trecut au fost mai importante decât descoperirea armelor nucleare. Însă aceste arme au adus și multă suferință.
Omul de știință J. Robert Oppenheimer, numit și „părintele bombei atomice” a fost considerat un adevărat geniu. Cu toate acestea, faptele despre viața lui J. Robert Oppenheimer ne arată că acesta nu era doar un om de știință strălucit, ci un activist politic și un profesor extraordinar.
O mare parte din lucrările din cadrul Proiectului Manhattan au fost realizate în Los Alamos, New Mexico, sub îndrumarea fizicianului Oppenheimer. În data de 16 iulie 1945, într-o locație îndepărtată a deșertului – lângă Alamogordo, New Mexico, prima bombă atomică a fost detonată cu succes – iar acesta a fost numit Testul Trinității.
Iată câteva fapte surprinzătoare despre J. Robert Oppenheimer, inventatorul bombei atomice.
Știa mai multe limbi străine
Oppenheimer a învățat foarte mult, iar de cele mai multe ori acesta nu citea cărțile traduse în engleză, ci în limba în care au fost scrise oficial. De exemplu, acesta a citit toate cele patru volume din Das Kapital, de Karl Marx, în limba germană, în timp ce călătorea cu un tren de la San Francisco spre Coasta de Est. Într-o altă călătorie similară cu trenul, a citit Proust în franceză, „despre care a spus mai târziu că este una dintre marile experiențe din viața sa”.
Când avea 30 de ani, a învățat sanscrita, astfel încât să poată citi scriptura hindusă Bhagavad-Gita. Această scriptură a oferit celebrul citat pe care l-a rostit după ce a urmărit prima detonare reușită a unei bombe atomice: „Acum, am devenit Moartea, distrugătoarea lumilor”. În timp ce era într-o călătorie în Olanda, a petrecut șase săptămâni învățând suficientă olandeză pentru a putea susține o prelegere acolo, iar mai târziu a învățat latina și greaca în timp ce studia la Universitatea Harvard.
J. Robert Oppenheimer a fost un profesor excelent
brainchildvn on Flickr CC BY 2.0
Când nu studia astrofizica, J. Robert Oppenheimer o preda. După ce și-a obținut doctoratul în Germania, Oppenheimer s-a mutat înapoi în SUA și a început să predea la Caltech și la Universitatea Berkeley. Studenții din cadrul acestor două universități îl adorau, el fiind un exemplu pentru aceștia.
Oppenheimer a condus Proiectul Manhattan
În 1939, SUA au aflat că oamenii de știință germani fac diferite teste folosind atomul, având astfel potențialul de a construi arme care ar putea schimba traiectoria războiului. „Ca răzbunare”, guvernul SUA a început să recruteze oameni de știință din întreaga țară, în încercarea de a crea o armă nucleară – iar programul a rămas cunoscut în istorie sub numele de cod “Proiectul Manhattan”.
Construcția pieselor armei atomice a fost inițial dispersată în mai multe universități. Generalul maior Leslie R. Groves a fost atât de impresionat de Oppenheimer încât l-a ales să supravegheze sarcina de asamblare a diferitelor piese într-o singură bombă. Groves îl considera pe Oppenheimer un „adevărat geniu”, iar un laureat al Premiului Nobel a spus că „Nimeni nu a fost la fel de familiarizat cu toate aspectele evoluțiilor actuale din fizica teoretică”.
Datorită cunoștințelor sale, Oppenheimer a fost probabil cea mai calificată persoană din America, la acea vreme, pentru a conduce un proiect de această anvergură.
Cartea „Arme, virusuri și oțel. Soarta societăților umane” de Jared Diamond poate fi comandată de pe elefant.ro.
Denumirea locului în care au fost făcute testele a fost dată în memoria iubitei sale moarte
The Official CTBTO Photostream CC BY 2.0
Jean Tatlock și Robert Oppenheimer s-au întâlnit în California în 1936 și au avut o aventură care a continuat chiar și după ce Oppenheimer s-a căsătorit cu Katherine Puening în 1940. Când s-au întâlnit, ea făcea parte din Partidul Comunist și astfel i-a făcut cunoștință lui Oppenheimer cu multe persoane asociate partidului.
În 1944, Tatlock a fost găsită moartă, iar moartea ei a fost considerată o sinucidere. Suferea de depresie, iar Oppenheimer știa acest lucru. Ulterior, Oppenheimer a folosit numele „Trinity” pentru locul de testare în care prima armă nucleară a fost detonată în anul 1945. Conform cunoscuților săi, numele ales a fost un omagiu adus iubitei sale Tatlock, care îl iubea pe poetul John Donne, autorul poeziei „Trinity”.
Oppenheimer este considerat fondatorul fizicii teoretice americane
Fiind „părintele bombei atomice”, Oppenheimer a avut o mare influență în comunitatea științifică, astfel că mulți îl consideră fondatorul fizicii teoretice americane.
În timp ce studia doctoratul în Germania, Oppenheimer și profesorul său Max Born au publicat împreună o lucrare celebră despre aproximarea Born-Oppenheimer, care separă mișcarea nucleară de mișcarea electronică în tratarea matematică a moleculelor, ceea ce permite ca mișcarea nucleară să fie neglijată pentru simplificarea calculelor.
Când Oppenheimer s-a întors în America, el era deja cunoscut în comunitatea științifică pentru munca sa în fizică teoretică și avea să contribuie și în astrofizică, fizică nucleară, spectroscopie sau la teoria câmpului cuantic.
El a fost primul care a sugerat existența găurilor negre
ESO/L. Calçada/M.Kornmesser CC BY 4.0
În 1939, Oppenheimer a scris o lucrare intitulată „On Continued Gravitational Contraction” („Despre contracția gravitațională continuă”). Cercetările lui Oppenheimer au prezis cu exactitate existența „stelelor pe moarte a căror atracție gravitațională le-a depășit producția de energie”. Sau, așa cum sunt numite astăzi, găuri negre. Mulți înainte de el observaseră relativitatea și degenerarea stelelor, dar Oppenheimer a vorbit despre contracția continuă a unei stele sub influența propriului câmp gravitațional, care capătă o forță de atracție intensă de care nici măcar lumina nu poate să scape.
A făcut campanie împotriva armelor nucleare după război
După cel de-Al Doilea Război Mondial, Oppenheimer a devenit un consilier cheie în dezvoltarea politicii atomice din SUA. Din 1947 până în 1952, acesta a fost șeful Comitetului general consultativ al Comisiei pentru energie atomică.
Când Uniunea Sovietică a detonat o bombă de fisiune în 1949, mulți din guvernul SUA au dorit începerea lucrărilor pentru construirea unei bombe de fuziune cu hidrogen. După război, Oppenheimer s-a simțit vinovat de pierderea masivă de vieți pe care bombele atomice le-au provocat în Japonia. Drept urmare, el a decis să nu sprijine dezvoltarea armelor nucleare, iar comitetul său s-a opus construcției bombei cu hidrogen.
În anul 1954 – Oppenheimer a fost deposedat de toată influența politică directă
În anii 1950, teama la nivel național de comunism a explodat, iar conexiunile comuniste anterioare ale lui Oppenheimer nu erau un secret pentru nimeni. El a recunoscut în mod deschis faptul că a apreciat anumite credințe comuniste, acest lucru fiind scos la iveală în cadrul interviurilor la care a fost supus înainte de a fi repartizat să participe la Proiectul Manhattan.
Chiar dacă mulți membri din comunitatea științifică i-au luat apărarea, conexiunile comuniste ale lui Oppenheimer, împreună cu opoziția sa față de bomba cu hidrogen l-au făcut să-și piardă autorizația de securitate în 1954, fiind astfel deposedat de toată influența politică directă.
Comunitatea științifică a fost profund tulburată de decizie și mulți au început să pună la îndoială rolul oamenilor de știință din guvern.
A primit Premiul Enrico Fermi în 1963
După ce a fost exilat din serviciul guvernamental, Oppenheimer s-a retras la Institutul de studii avansate unde era director. În 1961, președintele Kennedy l-a invitat pe Oppenheimer la o cină organizată în cinstea câștigătorilor premiului Nobel, unde președintele și-a exprimat admirația pentru munca lui Oppenheimer. În 1963, Oppenheimer a primit premiul Enrico Fermi pentru numeroasele sale contribuții la fizica teoretică. Chiar președintele Kennedy trebuia să îi acorde acest premiu, însă în data de 22 noiembrie 1963 acesta a fost asasinat.
J. Robert Oppenheimer nu a câștigat niciodată un premiu Nobel
Oppenheimer a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru fizică de trei ori, în 1945, 1951 și 1967, dar nu a câștigat niciodată. Fizicianul a murit din cauza cancerului în anul 1967, la vârsta de 63 de ani.
Mai multe detalii despre viața lui J. Robert Oppenheimer găsești în cartea American Prometheus: The Triumph and Tragedy of J. Robert Oppenheimer, Paperback – Kai Bird – pe care o poți comanda de pe elefant.ro.
