Dintre toate reședințele regale din lume, niciuna nu are o asemenea splendoare ca Chateau de Versailles (cunoscut drept palatul de la Versailles), situat în regiunea Île-de-France, la sud-vest de Paris. Deși niciun rege sau regină nu mai locuiește astăzi în palat, acesta este încă un simbol al culturii și istoriei franceze.

Ceea ce avea să devină palatul de la Versailles a început ca o cabană de vânătoare, atunci când prințul Ludovic al XIII-lea a ajuns în acest loc pentru o partidă de vânătoare, în data de 24 august 1607.

Pădurile și pajiștile de la Versailles erau un loc ideal pentru vânătoare. La sfârșitul anului 1624, Ludovic, care acum era rege, a construit o cabană de vânătoare relativ simplă, din cărămidă și piatră, care a servit ca bază pentru palatul de mai târziu.

Mathias Reding 
Alexandre Brondino

Versailles este indisolubil legat de următorul monarh, Ludovic al XIV-lea. Supranumit „Regele Soare”, Ludovic al XIV-lea era cunoscut pentru opulență și grandoare. S-a bucurat enorm de Versailles și, de la începutul domniei sale, în 1661, și până la sfârșitul ei, în 1715, a ordonat patru proiecte de construcție separate pentru a transforma palatul într-o minune.

Se spune că a cheltuit o sumă fabuloasă pentru construcția impresionantului monument. Cei doi arhitecți principali au fost Louis Le Vau și succesorul său, Jules Hardouin-Mansart.

Una dintre cele mai faimoase atracții de la Versailles este Galerie des Glaces, sau Sala oglinzilor, proiectată de Hardouin-Mansart. Sala are o lungime de peste 239 de metri și conține 17 arcuri imense cu oglinzi. Incredibil de ornamentată, sala era uneori luminată de 20.000 de lumânări pentru a-i spori măreția.

Myrabella  Wikimedia Commons
 Jean-Philippe Delberghe

În 1682, Ludovic al XIV-lea și-a mutat sediul la Versailles, care a rămas centrul de putere al monarhiei franceze până când cei din dinastia Bourbon au fost înlăturați de la putere, în timpul Revoluției Franceze din 1789.

Regele Ludovic al XIV-lea a atras nobilii la Versailles. În acest fel, acesta și-a consolidat puterea.

Palatul de la Versailles era cunoscut pentru petrecerile sale fastuoase, prima dintre ele fiind așa-numita „petrecere a deliciilor de pe insula fermecată”. Aceasta a durat între 7 și 13 mai 1664, în cadrul căreia membrii curții regale au jucat o poveste de dragoste populară despre magicianul Alcine, care ținea cavaleri prizonieri. Ludovic a jucat rolul eroului principal.

Succesorii lui Ludovic al XIV-lea, Ludovic al XV-lea și Ludovic al XVI-lea au continuat să extindă și să îmbunătățească palatul, dar nu în același ritm ca predecesorul lor. În forma sa finală, palatul de la Versailles este uluitor.

 mana5280

În prezent, palatul conține 2.300 de camere dispuse pe o suprafață de 63.154 metri pătrați. De asemenea, cuprinde 67 de scări, 1.200 de șemineuri și 2.153 de ferestre. Au fost expuse mii de opere de artă prin palat și sute de sculpturi în grădinile sale spectaculoase.

 Armand Khoury 
 Mateus Campos Felipe
Nono vlfCC BY-SA 4.0

Ludovic al XVI-lea a fost forțat să părăsească palatul în 1789 din cauza Revoluției, iar clădirea a fost transformată în muzeu. După ascensiunea lui Napoleon, uimitoarea construcție de la Versailles a fost din nou desemnată palat, dar a rămas în mare parte nefolosită. Mai târziu, în anii 1830, palatul de la Versailles a fost din nou transformat în muzeu.

 Jan Zinnbauer
 Louis Paulin

Numeroase evenimente importante au avut loc la palatul de la Versailles. Țarul rus, Petru cel Mare, a vizitat Versailles în 1717. Muzicianul Wolfgang Amadeus Mozart a vizitat palatul de la Versailles în anii 1760.

Primul zbor cu balonul cu aer cald a avut loc pe acest teren în 1783.

În 1871, la încheierea Războiului franco-prusac, Franța învinsă a asistat la proclamarea Imperiului German în Sala Oglinzilor. Tot aici s-a încheiat și celebra Pace de la Versailles din 1919.

Recunoscându-i importanța culturală, UNESCO a desemnat palatul de la Versailles drept sit al Patrimoniului Mondial, în 1979.

 Alexandre Brondino
ZaironCC BY-SA 4.0

Citește și: Povestea fraţilor Montgolfier, inventatorii balonului cu aer cald