Indigenii Bajau, nomazii care trăiesc permanent pe mare și rezistă până la 13 minute sub apă
Surpanumiți „nomazii mărilor”, indigenii Bajau uimesc oamenii din întreaga lume datorită faptului că pot sta sub apă chiar și 13 minute, fără să folosească tubul de oxigen. Acesta este un lucru uimitor, dat fiind faptul că un om normal, care nu a făcut antrenament, reușește să își țină respirația sub apă timp de circa două minute.
Ținerea respirației sub apă nu este un joc pentru copii. Această practică este cunoscută sub numele de apnee statică (ținerea respirației fără un aparat autonom de respirat sub apă).
Pentru topurile din Cartea Recordurilor există două categorii: apnee statică și apnee asistată de oxigen (participantul respiră oxigen 100% pur timp de 30 de minute înainte de a își ține respirația sub apă).
24 de minute și 3,45 secunde este recordul pentru cea mai lungă respirație oprită voluntar (apnee asistată de oxigen) sub apă, fapt realizat de către spaniolul Aleix Segura Vendrel în anul 2016.
Branko Petrović din Serbia deține în prezent recordul de apnee statică cu un timp de 11 minute 54 secunde. Deși mulți ar spune că este un fleac să îți ții respirația, cele 11 minute în care nu respiri îți par o eternitate.
Așadar, indigenii Bajau sunt aparte din acest punct de vedere. Iată mai multe lucruri despre aceștia!
Indigenii Bajau trăiesc pe apă
Indigenii Bajau, numiți și oamenii-amfibie, trăiesc permanent pe apă, adaptându-se la viața acvatică. Deoarece sunt străini, acestora li s-a interzis să trăiască pe pământul malaysian, astfel că, în prezent, comunitățile lor sunt localizate prin apele din Insulele Filipine, Malaezia și Indonezia.
Deși sunt al doilea cel mai mare popor indigen din Sabah, originea exactă a indigenilor Bajau este necunoscută.
Conform unor estimări, există în total aproximativ un milion de persoane care fac parte din comunitățile Bajau.
Casele lor, colibe realizate din lemn, sunt amplasate deasupra apei, pe piloni din lemn. Oamenii-amfibie își petrec zilele în bărci lucrate manual, iar principala lor îndeletnicire este pescuitul. Această activitate este mai mult o vânătoare, pentru că nu prind pește cu ajutorul undiței sau năvodului, ci cu sulița.
Peștele pe care îl prind este mai apoi dat la schimb cu alte alimente sau produse necesare traiului zilnic.
Conform peoplesoftheworld.org, oamenii Bajau trăiesc în unele dintre cele mai periculoase ape din lume – locuri unde pirații încă mai fac legea. Tocmai de aceea, aceștia locuiesc destul de izolați de restul lumii, pentru a nu atrage atenția asupra lor.
Acestea fiind spuse, oamenii Bajau sunt remarcabil de bine adaptați vieții marine, iar aproximativ 60% din timpul lor îl petrec sub apă. Aceștia reușesc să se scufunde la adâncimi de peste 70 de metri, fiind rezistenți la presiunea subacvatică.
Rezistă până la 13 minute sub apă
Conform jurnalului de știință Cell, indigenii Bajau au o dezvoltare excepțională a splinei. Mai exact, splina este organul cheie care îi ajută să petreacă sub apă chiar și 13 minute, fără să aibă nevoie de oxigen.
Cu toate că omul poate trăi și fără splină, acest organ este are rolul de a filtra sângele de elementele nedorite (microbi, paraziți, bacterii) și de a elimina globulele roșii îmbătrânite.
Însă, în timpul scufundării, splina eliberează mai mult oxigen în momentul în care organismul este supus unui factor de stres, lucru care se întâmplă atunci când ne ținem respirația.
Când ne scufundăm în apă rece, inima încetinește, iar vasele de sânge din brațe și picioare se îngustează, păstrând oxigenul din sânge pentru organele vitale. Splina este un rezervor pentru celulele roșii oxigenate, așa că, atunci când se contractă, îți dă un impuls de oxigen.
Mai mult decât atât, conform unei analize ADN realizate asupra oamenilor din tribul Bajau, nu doar scufundătorii au „splina mărită”, ci și ceilalți care nu practică pescuitul cu sulița. Indigenii Bajau prezintă 25 de modificări la nivelul genei PDE10A (reglează hormonul tiroidian care controlează dimensiunea splinei).
Așadar, pe lângă faptul că au un mod de viață care nu s-a schimbat de secole, oamenii Bajau au oferit cercetătorilor prilejul de a studia modul în care adaptarea genetică este afectată de mediul înconjurător și de stilul de viață.
Citește și: Yanomami, tribul care consumă oasele rudelor decedate
