Imago Mundi, cea mai veche hartă a lumii
Mulți ar spune că cea mai veche hartă a lumii a fost realizată de către gânditorul grec Anaximandru. Într-adevăr, harta sa a contribuit foarte mult la progresul geografiei și a stat la baza celei folosite de geografii și istoricii de mai târziu, însă nu este cea mai veche.
Cea care deține acest titlu este Harta babiloniană a lumii sau Imago Mundi, o tăbliță babiloniană de lut scrisă în limba akkadiană, care datează din jurul anului 600 î.Hr. și prezintă o interpretare timpurie a lumii cunoscute.
Imago Mundi a fost descoperită la sfârșitul anilor 1800 în Sippar, Irak.
– British MuseumCC0
Cu dimensiunile de 122 x 82 mm, mica hartă ne oferă o privire asupra modului în care babilonienii vedeau lumea din jurul lor, atât din punct de vedere fizic, cât și spiritual.
Osama Shukir Muhammed Amin FRCP(Glasg)
Osama Shukir Muhammed Amin FRCP(Glasg)CC BY-SA 4.0
Mlaștinile sudice sunt indicate în partea de jos a hărții prin două linii paralele, iar o linie curbă în partea de sus indică Munții Zagros.
Râul Eufrat este arătat curgând din munții de sus, prin Babilon, până la mlaștinile de jos. În centrul hărții se află șapte zone etichetate care par să reprezinte orașe. Din cauza deteriorării tăbliței, se pare că trei insule lipsesc din colțul inferior.
Trei dintre insule sunt etichetate ca fiind:
- „locul unde răsare Soarele”
- „Soarele este ascuns și nimic nu poate fi văzut”
- „dincolo de zborul păsărilor”
CC BY-SA 4.0
Harta este unică prin includerea insulelor de dincolo de ocean. Toate celelalte hărți produse în aceeași perioadă erau localizate în zona în care au fost create, nu includeau ținuturile de dincolo de ocean, deoarece oceanul era considerat capătul tuturor pământurilor.
Semnificația reală din spatele conținutului hărții a fost contestată. Deși multe dintre locuri sunt prezentate în locația lor corectă, unii au spus că harta este menită să arate viziunea babiloniană asupra lumii mitologice.
Cele 18 fiare mitologice menționate în scrisul de pe hartă fac aluzie la Epopeea babiloniană a Creației (Enuma Eliș), în care noua lume a fost creată după ce animalele mitologice au fost alungate în „Oceanul Ceresc”.
Gary Todd
Alții spun că babilonienii au creat astfel de hărți pentru a ajuta la exportul surplusurilor agricole. Deși babilonienii erau conștienți de existența altor popoare, cum ar fi perșii și egiptenii, creatorii hărții au exclus în mod specific aceste popoare de pe hartă. Amplasarea Babilonului pe hartă arată că babilonienii credeau că ei sunt centrul lumii.
Descoperirea unor artefacte precum harta Imago Mundi poate răspunde la multe întrebări despre popoarele antice, modul în care trăiau și modul în care vedeau lumea, lăsând, în același timp, loc pentru noi întrebări.
Care a fost scopul lor în crearea acestei hărți? S-a dorit a fi o interpretare literală a lumii geologice din jurul lor sau o reprezentare a lumii mitologice în care credeau? Este posibil ca astfel de întrebări să nu primească niciodată un răspuns.