Sarcina de a conduce Egiptul Antic era considerată în mare parte o muncă de bărbat, însă o femeie a avut curajul de a rupe tradiția și de a domni în secolul al XV-lea î.Hr. Numele ei era Hatshepsut – care se traduce prin „cea mai nobilă dintre nobile” – și, deși realizările celor 21 de ani petrecuți la putere o plasează printre cei mai mari faraoni ai Egiptului, o campanie brutală de cenzură a făcut ca toate urmele existenței sale să fie șterse imediat după moartea sa.

Hedwig Storch CC BY-SA 3.0

Ștearsă din istorie timp de 3.500 de ani, Hatshepsut a fost o figură mult mai importantă în istoria antică decât mai celebra Cleopatra. În timpul domniei sale, femeia devenită faraon a supravegheat construirea a numeroase monumente – inclusiv impresionantul complex funerar Deir el-Bahri de lângă Valea Regilor – prezidând în același timp o perioadă de pace și prosperitate.

Cu toate acestea, legitimitatea ei de a domni s-a bazat pe temelii șubrede. Fiică a lui Thutmose I (Tutmes I) și a soției acestuia, Ahmose, Hatshepsut a devenit regină după ce s-a căsătorit cu fratele ei vitreg, Thutmose al II-lea. Când fratele/soțul ei a murit în 1479 î.Hr., monarhul îndurerat a fost numit regent al fiului ei vitreg, Thutmose al III-lea, care era prea tânăr pentru a conduce singur Egiptul Antic.

Deși ar fi trebuit să renunțe la putere atunci când tânărul rege a devenit major, Hatshepsut a avut alte idei și s-a autoproclamat faraon, păstrând tronul până la moartea sa, în 1458 î.Hr. Pentru a-și întări pretenția la titlul de faraon, ea s-a reprezentat ca bărbat în nenumărate statui și fresce, cu haine regale și barbă.

wikipedia.org CC0

Cu toate acestea, domnia sa a fost cea care a jucat cel mai important rol în consolidarea statutului său regal. Printre cele mai mari realizări ale sale se numără o expediție de mare succes pe care a condus-o în ținutul Punt, lângă Marea Roșie, în care s-a întors cu bogății de nedescris, inclusiv aur, fildeș și o serie de animale exotice.


Citește și: Amenhotep al III-lea, faraonul care a dat civilizației egiptene antice cea mai înfloritoare perioadă a sa


Cu toate acestea, când Thutmose al III-lea a avut în sfârșit șansa de a domni după moartea reginei-faraon Hatshepsut, el a început să distrugă toate monumentele construite în onoarea acesteia și să șteargă orice mențiune a numelui ei. În ciuda faptului că era un faraon de succes în domeniul militar, se pare că succesorul frumoasei Hatshepsut nu a fost mulțumit de faptul că a trebuit să aștepte atât de mult pentru a-și ocupa locul pe tron și era hotărât să includă realizările mamei sale vitrege în propria sa legendă.

Abia în 1822 arheologii au redescoperit în sfârșit numele reginei-faraon Hatshepsut în timp ce descifrau hieroglifele de la Deir el-Bahri, ceea ce le-a permis să înceapă să repare daunele produse de Thutmose al III-lea și să reconstituie povestea celei mai puternice femei din Egiptul Antic, conform iflscience.com.

În 1903, celebrul egiptolog Howard Carter a reușit să localizeze sarcofagul gol al femeii faraon în Valea Regilor, însă încă un secol avea să treacă până când trupul ei mumificat a fost identificat într-un mormânt din apropiere.

Vrangel1924 CC BY-SA 4.0

În anii care au urmat, arheologii au găsit rămășițele mai multor monumente demolate care purtau numele reginei-faraon Hapshepsut, care apare adesea tăiat sau acoperit cu cel al unui faraon de sex masculin. În cele din urmă, însă, Thutmose al III-lea nu a reușit decât să consolideze moștenirea remarcabilei sale mame vitrege, a cărei ascensiune îndrăzneață la putere este considerată astăzi unul dintre cele mai remarcabile episoade din istoria Egiptului Antic.

 Karen .t   Jenni Tirronen

Citește și: Ce înseamnă și care este originea cuvântului „faraon”?