Gobekli Tepe: Cel mai vechi templu religios din lume
La o distanță de aproximativ 9,6 km de Urfa, un oraș antic din sud-estul Turciei, Klaus Schmidt a făcut una dintre cele mai uimitoare descoperiri arheologice din vremea noastră: pietrele masive sculptate, vechi de aproximativ 11.600 de ani, realizate de oameni preistorici care nu aveau unelte metalice sau alte instrumente. Mai exact, structurile de pe teritoriul care acum aparține Turciei sunt construite cu aproximativ 6.000 de ani înainte de construirea Stonehenge-ului.
Lucrarea antică poartă denumirea de Gobekli Tepe, iar mulți arheologi și istorici sunt convinși că este cel mai vechi templu din lume.
Descoperirea arheologică a dus la reconsiderarea a tot ceea ce se presupunea până acum despre evoluția omului primitiv. Teoriile de astăzi afirmă că abia după apariția agriculturii, strămoșii noștri neolitici au ajuns să desfășoare practici religioase.
Gobekli Tepe, mai vechi templu din lume
Situl Gobekli Tepe infirmă aceste teorii. Structura impresionantă, asemănătoare cu Stonehenge, a fost construită cu mult înainte de orice clădire religioasă cunoscută până în prezent, așa că nu este de mirare că este cunoscută ca fiind: „primul loc sfânt construit de om”.
Gobekli Tepe are blocuri pătrate din calcar, împodobite cu basoreliefuri. Siluetele gazelelor, șerpilor, vulpilor, scorpionilor și mistreților se regăsesc pe stâlpii impunători. Numai 5% din sit a fost excavat și se lucrează la doar patru cercuri din cele 20. Conform lui Schmidt – membru al Institutului Arheologic German, arheologii ar putea săpa aici încă 50 de ani și tot ar mai avea ce să descopere.
Ceea ce este incredibil este momentul construcției sale, care datează de acum aproximativ 11.600 de ani, cu aproximativ 7.000 de ani înainte de construirea Piramidelor din Giza. Gobekli Tepe este, prin urmare, cel mai vechi exemplu cunoscut de arhitectură monumentală, prima construcție realizată de oameni care au lucrat împreună pentru a o ridica. De ce este atât de important acest detaliu? Pentru că, în acele timpuri, bărbații trăiau în triburi nomade, care se întrețineau prin vânătoare și prin colectarea legumelor și fructelor din păduri.
Cu toate acestea, constructorii templului au reușit să taie, să modeleze și să transporte blocuri uriașe de piatră, care cântăreau peste 16 tone, fără să știe ce este o roată sau să fie ajutați de alte instrumente din fier, numai de ciocane din piatră. Acești oameni nu știau să scrie, nu se ocupau de prelucrarea metalelor sau de olărit și nici nu practicau agricultura, dar chiar și așa – pe stâlpii templului au fost cioplite siluetele animalelor și cele ale oamenilor care stateau la lumina focului. Aceste imagini sunt evocatoare și ne arată că în acest loc a început o practică întâlnită chiar și în zilele noastre: pelerinajul religios.
Joris Peters, arheozoolog de la Universitatea Ludwig Maximilian din München, este specializat în analiza rămășițelor animale. Din 1998, acesta a examinat peste 100.000 de fragmente osoase care au fost descoperite la Gobekli Tepe. Peters a găsit oase tăiate – semn că animalele au fost măcelărite și gătite. Peters a identificat și zeci de mii de oase de gazelă, cât și de mistreți, oi și căprioare. De asemenea, au fost descoperite oase de vulturi, rațe și gâște. Aceste indicii ne arată că la Gobekli Tepe se adunau oameni care făceau parte din triburi de vânători-culegători. Mai mult decât atât, oamenii din acea vreme încă nu domesticiseră animalele.
La Gobekli Tepe nu s-au găsit semne de locuire, surse de apă, semințe sau urme de vetre. Lipsa dovezilor că oamenii locuiau în acel loc i-a făcut pe cercetători să creadă că la Gobekli Tepe se întâlneau numai liderii clanurilor.
Situl arheoligic este format dintr-un deal înalt de 15 metri și patru incinte circulare, delimitate de stâlpi uriași care simbolizau probabil adunările de oameni, cu pietre în formă de T îngropate în pământ. Construirea impresionantului monument a durat de la trei la cinci secole, apoi în mod misterios, în jurul anului 8000 î.Hr., Gobekli Tepe a fost abandonat și îngropat în mod deliberat.
Paradoxal, Gobekli Tepe pare să fie atât un semn al lumii civilizate care urma să vină, cât și ultima și cea mai mare emblemă a unui popor nomad care avea să dispară.
Nu se știe cu exactitate cine a construit impresionantul templu, dar și de ce, însă ceea ce se știe exact este faptul că Gobekli Tepe este uimitor.
Cartea „Istoria. Din zorii civilizației până în zilele noastre” – de Adam Hart-Davis – poate fi comandată cu reducere de pe elefant.ro.
