Giuseppe Ferlini: Vânătorul de comori care a distrus peste 40 de piramide nubiene
Atunci când ne aflăm în fața unor minuni istorice precum piramidele, unul dintre primele lucruri care ne vin în minte este fascinația pe care aceste structuri o emană. O splendoare care merită să fie redescoperită, înțeleasă și pusă în valoare: și, la urma urmei, despre asta este vorba în arheologie.
În trecut, arheologii nu erau atât de atenți cu descoperirile lor, precum sunt arheologii din prezent. Astfel că multe minuni arhitecturale au fost distruse din cauza neglijenței oamenilor.
Nu exagerăm: și pentru a demonstra acest lucru, să vă spunem povestea italianului Giuseppe Ferlini, un om care, cu intenția de a găsi descoperiri și comori antice, a distrus peste 40 de piramide vechi de peste 1000 de ani.
Regatul Kush/Meroe
Meroe a fost capitala vechiului regat Kush, un stat înfloritor din Valea Nilului, în Nubia, care timp de aproximativ 500 de ani (între 1550 și 1070 î.Hr.) a fost supus Egiptului, unde a ajuns chiar la putere cu așa-numita dinastie a „faraonilor negri”.
Fabrizio Demartis
CC BY-SA 2.0
Piramidele nubiene, împrăștiate pe teritoriul regatului, sunt mult mai târzii decât cele ale faraonilor antici și, deși inspirate în mod evident de construcțiile egiptene, se disting prin proporțiile lor diferite.
În Meroe se află rămășițele a peste 200 de piramide, morminte impunătoare ale regilor și reginelor, dar și ale unor oameni nobili și bogați.
În 1821, naturalistul francez Frédéric Cailliaud a călătorit prin Egipt și Sudan și a cartografiat științific piramidele din Meroe, pe care le-a găsit „în stare bună”, după cum arată desenele sale. Din nefericire, câțiva ani mai târziu, multe dintre aceste morminte străvechi au fost distruse de un medic, soldat și aventurier italian, Giuseppe Ferlini.
Giuseppe Ferlini nu este la fel de bine cunoscut precum contemporanii săi Johann Ludwig Burckhardt și Giovanni Battista Belzoni, exploratori aventuroși cărora le datorăm, printre altele, descoperirea templului major de la Abu Simbel.
MrSnooks, CC BY-SA 2.0
Poate că motivul constă în abordarea diferită a unui teritoriu pe atunci aproape complet necunoscut, pe care Burckhardt voia să-l studieze în profunzime. Tocmai de aceea, acesta învață limba arabă, se apropie de religia islamică și petrece doi ani în Siria, pentru a înțelege cultura Orientului Mijlociu.
Belzoni, care ajunge în Egipt nu atras de un interes istoric deosebit, ci pentru a pune în aplicare un proiect de inginerie hidraulică, rămâne complet captivat de antichitățile din Cairo, dar și de această cultură atât de îndepărtată de a sa.
Multe dintre primele descoperiri arheologice din Egipt i se datorează lui și, deși a folosit tehnici de excavare rudimentare și invazive, care ar fi inacceptabile astăzi, nu putem decât să îi recunoaștem meritele.
Un alt aspect se referă la dezinteresul său față de beneficiile economice pe care ar fi putut să le obțină de pe urma descoperirilor sale, atât de mult încât a ajuns să se ruineze financiar (avea foarte multe datorii) pentru a-și desfășura cercetările în mod independent.
Viața lui Giuseppe Ferlini
wikipedia.org
Public Domain
Giuseppe Ferlini a fost de o altă natură. Cu siguranță, a fost o fire aventuroasă – dat fiind faptul că a luptat în Grecia împotriva Imperiului Otoman.
Însă, el a avut și o dorință de a face bani mulți. Tocmai de aceea s-a mutat în Egipt.
Mânat de a face avere, Giuseppe Ferlini a căutat inițial niște filoane de aur, iar apoi comorile fabuloase îngropate în mormintele egiptene antice.
Ferlini s-a născut la Bologna în 1797, dar la vârsta de 18 ani a plecat de acasă pentru că nu avea o viață fericită alături de mama sa vitregă.
A ajuns la Veneția și apoi în Corfu, locuri unde probabil a studiat medicina pentru a avea o meserie.
În 1817, se afla în Albania, unde s-a alăturat armatei (ca medic) lui Ali Pașa, care se răzvrătise împotriva sultanului otoman și înființase un regat independent care cuprindea Albania și nordul Greciei.
În 1822, pașa și-a pierdut viața din cauza acestei rebeliuni, iar Ferlini s-a mutat în Grecia, unde s-a alăturat rebelilor care luptau împotriva turcilor și, între timp, s-a îndrăgostit și s-a căsătorit cu femeie din Atena.
În 1827, moartea subită a soției sale l-a determinat să se întoarcă în Italia. De fapt, doar pentru o scurtă perioadă de timp, pentru că deja în luna octombrie a aceluiași an era din nou în Grecia, luptând (din nou ca medic) pentru cauza elenă.
La sfârșitul anului 1829, Giuseppe Ferlini a decis să plece în Egipt, unde pașa Muhammad ʿAli (considerat părintele Egiptului modern), care cucerise și teritoriile din Sudanul de astăzi, dorea să înființeze un stat modern, cu o bună administrație civilă și militară. Aceasta a fost oportunitatea potrivită pentru tehnicienii aventuroși, cum ar fi inginerii, farmaciștii, medicii care caută o oportunitate bună.
Ferlini ajunge apoi la Cairo, se înrolează ca asistent medical și, după un an, era deja șef de secție. În urma regimentului 1, ajunge la Sennar, în Sudan, după o călătorie istovitoare de cinci luni, în timpul căreia întâlnește totuși o femeie, o sclavă etiopiană, care îi devine însoțitoare.
Giuseppe Ferlini și comorile îngropate în vechile piramide
Clima teribilă și comandantul corupt îl determină să ceară transferul într-o altă provincie, Kordofan, unde lucrurile nu stăteau mai bine.
Ajuns în provincia Kordofan, Giuseppe Ferlini nu s-a înțeles cu noul său comandant și nici nu a suportat vremea mult rea călduroasă.
Norocul i-a surâs în cele din urmă, iar Ferlini găsește un post care să-l mulțumească: este trimis la Khartoum, unde se împrietenește cu guvernatorul, englezul Richard Guyon, devenit Curshid Pașa (a intrat în serviciul sultanului și a obținut titlul de pașa, rămânând în același timp creștin).
Deoarece îl aprecia, Curshid Pașa îl trimite să caute zăcăminte de aur în Nubia Superioară.
Fiind în trecere prin vechiului Meroe, lui Ferlini îi vine o idee ingenioasă: în loc să caute aurul imposibil de obținut din subteran, de ce să nu încerce să găsească comorile îngropate în vechile piramide?
Pe scurt, pasiunea arheologică, pe care mai târziu a încercat să o folosească drept motivație, nu avea prea mult de-a face cu adevăratul motiv al cercetărilor sale în Meroe.
El s-a asociat cu un comerciant albanez, un anume Antonio Stefani, cu care urma să împartă în două veniturile din această afacere.
În august 1834, Ferlini, Stefani, cele două soții ale lor și un număr mare de portari și servitori au pornit în această aventură.
După câteva încercări nereușite la un templu și la un mormânt, unde găsește doar cioburi și un artefact din piatră foarte greu, împodobit cu hieroglife, Ferlini decide să caute bunuri prețioase în piramidele din Meroe.
wikipedia.org
Public Domain
Astfel, le distruge pe cele mai mici, fără a găsi nimic de valoare, până când se decide să ia cu asalt cea mai mare piramidă (cunoscută acum sub numele de N6, mormântul reginei Amanishakheto, care a domnit aproximativ între anii 15 î.Hr. și 1 d.Hr. î.Hr. și 1 d.Hr.), înaltă de aproximativ 28 de metri și practic intactă la acea vreme.
Oamenii lui Giuseppe Ferlini au început de sus, demolând treptat cele 64 de trepte ale piramidei. În acest caz, norocul i-a surâs lui Giuseppe Ferlini: găsește repede celula funerară, unde se afla un sarcofag gol, acoperit cu o pânză albă.
Dar acest aspect nu conta, pentru el era importantă comoara reginei, trusoul ei funerar, păstrat parțial într-un vas de bronz: brățări de aur și inele cu pietre și emailuri, camee și diverse amulete.
Ce a rămas din piramida N6 după „excavarea” lui Ferlini
CC BY-SA 3.0
Deteriorarea frumoaselor structuri a continuat fără încetare. Peste 40 de piramide au fost descoperite și distruse. Cu toate acestea, descoperirile nu au fost încă atât de uimitoare pe cât se aștepta Ferlini.
wikipedia.org
CC BY-SA 1.0
Temându-se că băștinașii le vor întins o capcană pentru a le fura obiectele de valoare, Ferlini și Stefani au luat tot ce le-a căzut în mână, au încărcat cămilele și au fugit pe timp de noapte, apoi au urcat Nilul până la Cairo.
În cele din urmă, Ferlini se îmbarcă spre Trieste și apoi ajunge la Bologna.
Între vânzări, donații și licitații, tezaurul de la Ferlini – sau, mai degrabă, al piramidelor distruse – a ajuns în diferite părți ale Europei, conform Amusing Planet. O parte din descoperirile prețioase au fost cumpărate de regele Bavariei, iar astăzi sunt expuse la München.
Giuseppe Ferlini a murit la Bologna la sfârşitul anului 1870 şi a fost înmormântat în cimitirul mănăstirii Cartuziane Certosa di Bologna, unde zac rămăşiţele altor personalităţi precum cântăreţul Farinelli, producătorii de automobile Alfieri Maserati şi Ferrucio Lamborghini.
Deși la acea vreme erau mulți oameni care, ca și Ferlini, își făceau „lucrările” fără nicio atenție științifică și totuși intrau în istorie, astăzi bolognezul este amintit doar pentru distrugerea piramidelor.
Mai multe detalii despre Egiptul Antic găsești în cartea Egiptul Antic. Marile descoperiri, pe care o poți comanda cu reducere de pe libris.ro.