Georgia Tann, femeia care a făcut milioane de dolari din vânzarea a peste 5.000 de copii
Între 1924 și 1950, Georgia Tann a răpit și a separat mai mult de 5.000 de copii de părinți (multe mame erau sărace și necăsătorite). Tann arăta ca o bunică normală, astfel că puțini își imaginau cu ce se ocupă această femeie.
În tot timpul în care a lucrat în cadrul „Societății pentru acasă a copiilor din Tennessee, Statele Unite ale Americii” (o agenție de adopție), ea și complicii săi căutau copii potriviți pentru a fi răpiți. Georgia Tann avea relații de prietenie și cu multe persoane influente, reușind cu ajutorul acestora să separe legal părinții de copiii lor. Cei mai frumoși copii au fost vânduți familiilor înstărite, inclusiv vedetelor.
Sute de copii abandonați au murit în timp ce se aflau în grija Georgiei Tann, adesea din cauza neglijenței și a foamei.
Tann a petrecut mai bine de 25 de ani răpind copii. Trucul ei preferat era să conducă prin cartierele sărace, alegându-i pe cei mai frumoși copii, apoi să le ofere plimbări cu mașina ei luxoasă. Odată ce copiii se urcau în mașină, aceștia nu își mai vedeau familia. Deși Georgia Tann nu este prima femeie din istorie care a separat copiii de familiile lor, povestea ei este una dintre cele mai bizare.
La primul său job a luat, fără să aibă drept, copiii din familiile sărace
Georgia Tann (sau Beulah Georgia Tann) s-a născut în 1891 în Philadelphia, Mississippi. În adolescență, aceasta își dorea să fie judecător, însă tatăl ei (un judecător influent) i-a interzis acest lucru, așa că Georgia s-a reprofilat către o carieră în asistență socială.
Primul său job a fost în Mississippi, la un centru de copii, dar a fost concediată la scurt timp după angajare, pentru că a lua, fără drept, copiii din familiile sărace.
Tann s-a mutat apoi la Memphis, în 1924, unde tatăl ei s-a folosit de prieteniile cu oameni influenți pentru a-i asigura un nou job ca secretar executiv la filiala din Memphis a centrului de adopție „Tennessee Children’s Home Society”. În 1929, ea a fost numită director executiv.
Vindea copii drept servitori
Unii copii care proveneau din centrul condus de către Georgiei Tann au suferit și după ce au fost dați spre adopție. Barbara Bisantz Raymond a povestit în cartea sa „The Baby Thief: The Untold Story of Georgia Tann, Baby Seller Who Corrupted Adoption”, că Tann ar fi molestat multe dintre fetele din centru, iar apoi le-a dat spre adopție unor pedofili.
Mai mult decât atât, unii copii au fost cumpărați pe post de servitori, iar alții au fost neglijați în noile lor familii, îndurând bătăi, foame și, uneori, viol.
A câștigat mai mult de un milion de dolari din vânzarea bebelușilor (aproape 11 milioane de dolari în banii de astăzi)
La sfârșitul anilor 1940, guvernatorul din Tennessee l-a rugat pe avocatul Rober L. Taylor să o investigheze pe Georgia Tann, dar și pe judecătorul Camille Kelley (aceasta a ajutat-o pe Tann să se ocupe de adopții). Descoperirile lui Taylor au fost greu de crezut. Când a vizitat orfelinatul pe care Tann îl administra, Taylor a remarcat: „Bebelușii ei au murit ca muștele”.
Taylor și-a dat seama că Tann a făcut din instituția sa o afacere prin intermediul căreia vindea copii. Copiii erau scoși afară din stat noaptea, pentru a-și întâlni părinții adoptivi, iar mulți dintre micuți erau vânduți în California și New York.
Tann le spunea proaspetelor mămică că micuții lor s-au născut morți noi
Tann a luat măsuri extreme pentru a răpi copii. Micuții au fost răpiți de pe străzi, din grădinițe și chiar din biserici.
Mulți medicii, asistente, avocați, judecători și asistenți sociali erau complicii lui Tann. Astfel că nu este de mirare că unii medici au luat mită pentru a le spune părinților că bebelușii lor au murit la naștere.
Și-a făcut publicitate pentru vânzarea de copii în reclamele de Crăciun
Georgia Tann a început să lucreze pentru Tennessee Children’s Home Society în 1924. Nu a trecut mult timp până când și-a dat seama că bebelușii ar putea însemna o afacere profitabilă.
Așa că Tann a dezvoltat o strategie de marketing și a plătit pentru reclame în ziare, pentru a atrage potențialii părinți. Într-o reclamă pe care a făcut-o în preajma sărbătorilor de iarnă – se folosea de mesajul „Vrei un cadou de Crăciun real?”, pentru „a atrage noi clienți”.
Într- o altă reclamă din 1935, un băiețel adorabil ține o minge în brațe. Mesajul de pe afiș era: „George vrea să se joace, dar are nevoie de un tătic pentru a completa echipa”.
O femeie și-a găsit fiica după ce a urmărit un episod din emisiunea „Misterele nerezolvate”
Alma Sipple a născut o fetiță – Irma în Memphis, în data de 27 august 1945. Iubitul ei, Julius John Tallos, lucra în Forțele Aeriene, iar în acea vreme era detașat în Panama. Practic, Alma Sipple era o mamă singură.
La șase săptămâni după ce Sipple s-a mutat într-un nou apartament – femeia a fost vizitată de Georgia Tann, care susținea că investighează un vecin despre care se presupune că abuzează copii. Într-o altă zi, în care Tann căuta informații despre presupusul pedofil, aceasta a observat că micuța Irma a răcit, așa că femeia s-a oferit să ducă bebelușul l-a spital, pentru că mama nu își permitea să plătească serviciile medicale.
Alma Sipple a fost de acord, iar în următoarea zi s-a dus la spital să-și viziteze fiica. Însă, acolo a avut parte de o surpriză, una neplăcută: Irma era în grija căminului de copii pe care Georgia Tann îl conducea.
Și, de parcă acest lucru nu era o veste șocantă, la numai câteva zile Tann o anunță pe Alma Sipple că micuța Irma a murit de pneumonie. Mama îndurerată a insistat să se ocupe ea de înmormântare, dar Tann a asigurat-o că s-a ocupat ea de tot.
Așadar, Alma Sipple habar nu avea că fetița ei Irma era în viață și adoptată de un cuplu din Cincinnati. Irma se numea acum Sandra.
În decembrie 1989, în timp ce urmărea emisiunea „ Misterele nerezolvate” Alma Sipple a rămas șocată când a văzut că există un grup „Tennessee’s Right to Know” – care îi ajută pe părinți să-și găsească micuții răpiți de Georgia Tann. Chiar dacă se presupunea că fetița ei este moartă, Alma Sipple a apelat la ajutorul grupului „Tennessee’s Right to Know”. Șapte luni mai târziu, la 44 de ani după ce bebelușul a fost furat de la mama biologică, Alma și Irma s-au reunit.
Tann a dat spre adopție, ilegal, peste 5.000 de copii
Georgia Tann a dat spre adopție aproximativ 5.000 de copii. Pe unii i-a furat, iar pe alții i-a luat de la părinți cu știința adulților, convingându-i să renunțe la micuți.
Pentru procedurilor de adopție, Tann a lucrat cu judecătorul Camille Kelley, astfel că totul părea legal.
Chiar dacă părinții făceau plângere împotriva Georgiei Tann, femeia nu era afectată. De fapt, ea avea mulți prieteni în sistemul judiciar și în poliție, așa că nimeni nu îi făcea nimic.
Mai mult decât atât, mulți dintre părinții adoptivi nu știau că Georgia Tann fură copii. Însă, au fost și alții care au știut, însă au acceptat să adopte un copil din centrul condus de către Tann. Fie erau mai în vârstă, și nu întruneau condițiile de adopție impuse de stat, fie din alte motive. Costul unei adopții era de aproximativ 750 de dolari.
Georgia Tann a murit de cancer înainte de a fi judecată pentru faptele sale
Afacerea cu vânzarea bebelușilor a continuat fără întrerupere peste două decenii. Dar în 1949 lucrurile au luat o întorsătură.
În data de 12 septembrie 1950, guvernatorul Browning a ținut o conferință de presă în timpul căreia a dezvăluit că Tann și rețeaua ei au reușit să adune mai mult de un milion de dolari din schema ei de vânzare a copiilor – aproape 11 milioane de dolari în banii de astăzi. Dar Tann nu a fost niciodată trasă la răspundere.
Georgia Tann a murit de cancer uterin la vârsta de 59 de ani, în septembrie 1950, la trei zile după ce a fost pusă sub acuzare. Acuzațiile nu includeau răpirea, ci se axau pe furarea de bani de la o organizație finanțată de stat.
Judecătorul care a ajutat-o pe Tann să dea spre adopție copii, Camille Kelly, a demisionat după anchetă și a încetat din viață în 1954. La scurt timp, ușile „Societății pentru acasă a copiilor din Tennessee” au fost închise definitiv.
În anul 1993, a fost lansat filmul Stolen Babies – inspirat după povestea Georgiei Tann.
