Fapte pe care mulți nu le știu despre Josef Mengele, ″îngerul morţii″ de la Auschwitz
Născut în 1911, Josef Mengele a fost una dintre cele mai înspăimântătoare fețe ale Holocaustului. Cunoscut sub numele de „îngerul morții”, medicul nazist Josef Mengele a creat un Iad tangibil în Auschwitz, locul emblematic de implementare a soluției finale, unde cel puțin 1,1 milioane de persoane au fost omorâte acolo, peste 90% fiind evrei.
Cine a fost de fapt doctorul Mengele? Nu există o modalitate ușoară de a vorbi despre unul dintre cei mai sadici criminali de război din secolul al XX-lea. A făcut lucruri cu adevărat oribile, care i-au adus o reputație asemănătoare unui super ticălos dintr-un film de la Hallywood. Însă, așa cum viața bate filmul, ceea ce a făcut Mengele la Auschwitz este de neimaginat pentru mulți.
Așadar, iată o listă cu fapte pe care unii dintre noi nu le știu despre Josef Mengele, ″îngerul morţii″ de la Auschwitz.
Josef Mengele a fost obsedat de studierea gemenilor
Alexander Voronzow ordered by Mikhael Oschurkow head of the photography unit
Unul dintre cele mai cunoscute fapte despre Mengele este fascinația sa pentru gemeni. Experimentele sale au început ca o modalitate de a explora conceptul de eugenie al partidului nazist, o filozofie care susține îmbunătățirea trăsăturilor genetice umane printr-o eliminare sistematică a părților negative percepute ale ADN-ului. După ce a lucrat cu profesorul Otmar Freiherr von Vershuer, Mengele a crezut că, studiind gemenii, ar putea obține o perspectivă asupra înțelegerii modului în care se pot elimina părțile negative din ADN-ul uman.
Deoarece gemenii erau valoroși pentru Mengele, lor li se acordau unele drepturi fundamentale ale omului, drepturi care nu erau acordate și altor prizonieri de la Auschwitz, cum ar fi păstrarea părului și purtarea hainelor. Însă, cu aceste drepturi se încheiau beneficiile de a fi considerat unul dintre „Copiii lui Mengele”. Gemenii au fost supuși unor experimente brutale care, în cele din urmă, păreau a fi mai mult despre provocarea terorii decât despre investigarea ADN-ului uman.
Nu de puține ori, Josef Mengele a fost descris ca un lup îmbrăcat în blană de oaie. Nu numai că le oferea bomboane copiilor pentru a îi liniști, dar a fondat și o grădiniță în lagăr, unde obișnuia să le cânte copiilor la vioară, dându-le astfel un fals sentiment de securitate.
Mulți consideră că a creat un oraș cu gemeni în America de Sud
În 2009, istoricul argentinian Jorge Camarasa a susținut că Josef Mengele a folosit orașul brazilian Candido Godoi ca laborator pentru a-și continua experimentele cu gemeni. Dovezile lui Camarasa se bazează în cea mai mare parte pe faptul că – începând cu 1963, în acel oraș a crescut numărul gemenilor născuți.
Potrivit oamenilor care locuiau în Candido Godoi, Mengele a venit în oraș – pretinzând că este „medic rural” care mergea din casă în casă pentru a trata afecțiunile medicale minore, numai că el lua și flacoane de sânge de la toți cei tratați.
Cu toate acestea, Ursula Matte – din cadrul secției de genetică medicală de la spitalul Porto Alegre din Brazilia și colegii ei resping orice noțiune conform căreia Mengele ar fi fost responsabil pentru acest fenomen. „Chiar dacă nu am putut găsi o explicație exactă pentru acest fapt, existența altor„ orașe de gemeni”din întreaga lume – cele mai multe dintre ele fiind în zone izolate, cu niveluri ridicate de consangvinizare (procesul de împerechere a organismelor similare genetic) – arată că influența externă este nu este necesară pentru ca rata nașterii gemenilor să crească”, spune Matte.
America l-a avut în custodie
Aceasta este cu siguranță una dintre cele mai frustrante părți ale poveștii lui Mengele și arată cât de haotice erau lucrurile la sfârșitul războiului. Imediat după predarea Germaniei în 1945, Mengele a fost reținut în custodia SUA. Cu toate acestea, deoarece oficialii americani nu știau că Mengele se afla pe o listă a criminalilor de război căutați, l-au eliberat.
Din vara anului 1945 până în primăvara anului 1949, medicul a lucrat ca fermier lângă Rosenheim, Bavaria, având o identitate falsă, urmând ca apoi familia sa bogată să-l ajute să fugă în America de Sud.
Mengele le acorda persoanelor care sufereau de un handicap fizic un tratament preferențial la Auschwitz
Bundesarchiv Bild 183-N0827-318 CC-BY-SA 3.0 CC BY-SA 3.0 DE
Mengele a efectuat numeroase experimente pe oameni care aveau anomalii fizice – el considerând că secretul perfecționării eugeniei stă undeva în corpurile celor deformați, invalizi și diferiți. S-au scris atât de multe despre dragostea lui Mengele față de gemeni, încât oamenii trec peste fascinația lui ciudată pentru o anumită familie care a ajuns la Auschwitz. Mengele era obsedat de „Oviceri” – mai exact de membrii familiei de evrei, Ovitz, din Transilvania, o familie cu 10 copii, dintre care șapte erau pitici.
Cu toate că piticii nu au fost raşi în cap şi li s-a permis să-şi păstreze hainele cu care veniseră – aceștia au fost supuși unor chinuri greu de închipuit. Mengele le lua sânge săptămânal şi le făcea radiografii, îi testa pentru sifilis şi să îi tortura, turnându-le apă ba rece, ba caldă în urechi. De asemenea, doctorii le-au extras dinţii şi le-au luat genele pentru teste.
Mengele a făcut experimente care implicau injectarea de substanţe chimice în ochi, pentru schimbarea culorii irisului
Pe lângă toate celelalte lucruri ciudate de care era pasionat Mengele, doctorul sadic a fost fascinat de heterocromie, o afecțiune în care cele două irisuri ale unui individ aveau culori diferite. Astfel, în timpul experimentelor sale, el a încercat să schimbe culoarea ochilor subiecților, injectându-le substanțe chimice în iris.
Când această metodă nu funcționa, el pur și simplu scotea întregul glob ocular și îl trimitea colegului său, expert în pigmentare ochilor – Karin Magnussen, pentru cercetări suplimentare. Experimentele provocau dureri şi infecţii, iar oamenii orbeau sau murea.
Prizonierii îi erau asistenți
În loc să folosească medicii și soldații calificați din punct de vedere medical, Mengele juca uneori jocuri psihologice cu prizonierii din Aushwitz „angajându-i” pentru a-l ajuta în timpul experimentelor sale, iar acesta este și motivul pentru care există atât de multe informații despre ceea ce a făcut în lagăr.
Unul dintre bărbații pe care i-a angajat, dr. Miklos Nyiszli, un medic închis la Auschwitz, care i-a fost asistent lui Mengele, și-a publicat experiențele în cartea Auschwitz: A Doctor’s Eyewitness Account. Volumul se găsește și în România și poate fi comandat de pe elefant.ro.
Mengele era calm chiar și atunci când avea de îndeplinit sarcini groaznice
Bundesarchiv Bild 183-R69919 CC-BY-SA 3.0 CC BY-SA 3.0 DE
Potrivit supraviețuitorilor din lagărul de concentrare de la Auschwitz, unul dintre lucrurile care îl făceau pe Mengele un om înfricoșător era faptul că nu avea pic de milă pentru cei aflați în lagăr. Practic, atunci când era pus să facă trierea noilor veniți, Mengele nu vorbea, doar își mișca mănușile din piele într-o parte și în alta. Dreapta însemna viață, stânga însemna moarte.
Nu considera că este vinovat de ceva
Nu se știe cu exactitate dacă – în primii ani de după război – Rolf, fiul lui Mengele, a știut că tatăl său este viu și trăiește în America de Sud. Ceea ce știm este că, în 1977, Rolf și-a vizitat tatăl în Brazilia. În întâlnirea lor, Josef Mengele i-a spus fiului său că „nu a rănit niciodată pe nimeni”, ceea ce arată cantitatea de amăgire pe care a cultivat-o atunci când lucra la Auschwitz și tortura ființele umane în crudele sale experimente.
Și-a trăit ultimii ani suferind de dureri abdominale intense
Josef Mengele, „îngerul morții” din lagărul de concentrare de la Auschwitz, și-a petrecut ultimii ani în ascunzătoarea sa din Brazilia – singur, deprimat și lipsit de bani, conform celor 86 de scrisori, note și jurnale descoperite într-o arhivă a poliției din Sao Paulo.
Mengele – unul dintre cei mai căutați criminali de război naziști, din cauza experimentelor pe care le-a făcut pe copii și pe alți deținuți, și-a trăit ultimii ani suferind de dureri abdominale intense.
Teama de a fi descoperit l-a făcut să-și mestece vârfurile mustății, rezultând astfel o minge de păr care i-a blocat intestinele.
Mengele provenea dintr-o familie bună și, în primii ani de exil, în Argentina, a trăit bine. Dar, în momentul în care a ajuns în Brazilia în 1960, fondurile sale se diminuaseră. Probabil spera că simpatizanții din marea comunitate germană din Brazilia îi vor oferi o viață confortabilă.
Dar lucrurile nu au funcționat așa cum plănuise Mengele, iar notele din jurnalul său arată că era îngrijorat constant din cauza lipsei banilor.
Mengele a murit în timp ce înota
Pe 7 februarie 1979, Josef Mengele a suferit un accident vascular cerebral în timp ce înota în Oceanul Atlantic, în largul coastei Braziliei. Avea 67 de ani.
În 1985, mai mulți experți în criminalistică au călătorit în Brazilia în căutarea lui Mengele. Aceștia au stabilit că un bărbat pe nume Gerhard a murit în urma unui accident vascular cerebral în timp ce înota în 1979. Dosarele dentare au relevat ulterior că, după terminarea războiului, Mengele a trăit sub o identitate falsă, pentru a nu fi prins.
Un profesor brazilian a câștigat dreptul de a studia oasele lui Mengele
În 2016, dr. Daniel Romero Muniz a câștigat dreptul de a examina oasele lui Josef Mengele. Profesorul de la Universitatea din São Paulo a donat oasele studenților din secția sa, spunând: „Acestea vor fi folosite pentru a ajuta la formarea de noi medici, fiind deosebit de bune pentru acei studenți care studiază examinări post-mortem”.
Cartea „Dispariția lui Josef Mengele„, scrisă de Olivier Guez, poate fi comandată de pe elefant.ro.
