Enigma Aspasiei din Milet: Cea mai faimoasă femeie din epoca de aur a Atenei, care i-a cucerit pe Pericle și pe Socrate
Aspasia din Milet ar trebui să rezoneze alături de marile nume ale Atenei secolului al V-lea î.Hr. precum Platon, Sofocle și Tucidide. Surprinzător, figura ei rămâne în mare parte necunoscută. Aspasia din Milet este o enigmă: în ciuda faptului că este cea mai celebră femeie din epoca de aur a Atenei, despre ea se pot spune puține lucruri.
A fost unul dintre cei mai remarcabili oratori ai timpului său, precum și un logograf (cronicar al vremurilor dinaintea lui Herodot). Dar, așa cum s-a întâmplat de-a lungul istoriei, atunci când o femeie este influentă, îi sunt atribuite etichete peiorative. În cazul Aspasiei, ea a fost acuzată că este „hetairă”, un termen pentru femeile libere (curtezană), care a fost folosit pentru a o discredita.
Aceste atacuri au fost motivate, de fapt, nu de acțiunile sale, ci de dorința de a-și defăima partenerul, prestigiosul politician Pericle. Ca urmare, moștenirea sa a fost întunecată de umbra criticilor satirice, iar scrierile sale s-au pierdut.
În ciuda criticilor care au înconjurat-o, ea a reușit să iasă în evidență într-un oraș în care femeile nu aveau prea multă autoritate. Ea și-a folosit poziția pentru a fonda o școală de retorică și a reușit să influențeze unele dintre cele mai importante persoane, inclusiv filosofi și politicieni.
Cea mai celebră femeie din epoca de aur a Atenei
wikipedia.org
Deși data exactă a nașterii sale este necunoscută, însă se știe că Aspasia s-a născut în Milet (cel mai mare oraș grecesc din Anatolia până înainte de 500 î.Hr., care s-a remarcat prin figurile sale literare și științifico-filosofice, cum ar fi Thales, unul dintre cei șapte înțelepți ai Greciei.) datorită numelui său de familie toponimic și că a trăit în secolul al V-lea î.Hr.
Toate indiciile arată că Aspasia a atins un nivel de educație neobișnuit pentru femeile din acea vreme și că, atunci când a emigrat la Atena la mijlocul secolului, a înființat o școală pentru fete tinere, despre care unii spun că era un salon intelectual, iar alții un bordel.
Adevărul este că, la fel ca multe femei din istorie, figura ei începe să câștige proeminență atunci când este asociată cu un bărbat puternic: în cazul ei, Pericle, unul dintre cei mai influenți lideri ai polisului atenian. Deși nu s-a căsătorit niciodată cu el, ea a trăit ca iubita și prietena lui și a fost consultată ca un egal în chestiuni politice.
Influența ei a fost atât de mare încât unii atenieni au bănuit că avea prea multă putere asupra strategului. Într-adevăr, se spune că Aspasia l-a ajutat pe Pericle să redacteze faimoasa „Orație funerară”, un discurs-cheie în ceremonialul funerar grecesc de comemorare a celor căzuți în primul an al Războiului Peloponesiac.
Citește și: Hypatia din Alexandria: Mai mult decât un matematician, o legendă
O femeie cultivată și excepțională
Nicolas-André Monsiau
Proiecția lui Pericle de către Aspasia este văzută de mulți ca fiind negativă, deoarece aceștia nu înțeleg cum o femeie poate avea atât de multă înțelepciune. Cultura în care a crescut Aspasia era foarte diferită de cea a Atenei.
În Milet, și femeile aveau dreptul la educație, la fel ca bărbații, lucru rar întâlnit în alte orașe grecești. Când Aspasia a ajuns la Atena, în jurul anului 440 î.Hr., era deja o femeie educată și sofisticată dintr-o familie bogată.
Societatea ateniană a limitat femeile locale la sfera privată, dar fiind o „metika” (adică o străină), ea a fost scutită de aceste restricții și a putut participa la viața publică și filosofică a orașului. Curând, ea și-a stabilit casa ca un loc de întâlnire pentru marii gânditori ai vremii, un epicentru al erudiției.
Henry Holiday (1839–1927)
Se spune chiar că Socrate ar fi recunoscut-o ca o persoană cu autoritate în arta retoricii, ceea ce subliniază capacitatea ei de a influența elita intelectuală.
S-a spus că Socrate și Aspasia s-au cunoscut când amândoi aveau 20 de ani și au avut o relație lungă. Unii cred că la un moment dat a fost o relație amoroasă sau că el cel puțin a iubit-o, dar este puțin probabil ca adevărul să fie cunoscut vreodată. Armand D’Angour susține în cartea sa „Socrate îndrăgostit” că cercetările sale arată că Socrate s-a inspirat de la Aspasia din Milet pentru ideile sale originale despre adevăr, dragoste, dreptate, curaj și cunoaștere.
„Dacă dovezile acestei teze sunt acceptate, istoria filosofiei va lua o turnură epocală: o femeie care a fost aproape ștearsă din istorie va trebui să fie recunoscută ca fiind cea care a pus bazele tradiției noastre filosofice vechi de 2.500 de ani”, subliniază profesorul Armand D’Angour.
Între timp, Aspasia va rămâne o figură-cheie în istoria intelectuală a Atenei secolului al V-lea și cea mai importantă femeie din istoria filosofiei, precum și cea mai importantă femeie din acea epocă.
Platon, Xenofon, Socrate Aeschines, Plutarh și Cirus cel Tânăr menționează numele și personalitatea Aspasiei în textele lor, unii dintre ei în termeni pozitivi, iar alții mai critici.
Dar faptul că era o femeie cultă a făcut-o obiectul criticilor și batjocurilor, mai ales al lui Aristofan în piesa sa „Acarienii”. Ea a fost acuzată că a fost cauza războiului dintre Samos și Milet, deoarece compatrioții săi au cerut ajutor în adunarea ateniană.
Poetul Hermippus a acuzat-o și pe Aspasia de impietate pentru a slăbi figura lui Pericle în Războiul Peloponesiac. Ca atâtea femei excepționale, ea a fost mult mai mult decât o umbră a unui bărbat. Deși numele ei s-a împletit cu cel al lui Pericle, adevărata ei semnificație constă în modul în care a modelat idei și și-a lăsat amprenta asupra vieții intelectuale a Atenei. În cele din urmă, moștenirea sa nu poate fi măsurată doar prin asociațiile sale, ci prin profunzimea influenței sale asupra unei lumi care nu a făcut altceva decât să o ignore.