Efectul Coriolis: Cum rotația Pământului influențează vântul, curenții și furtunile globale
Priviți cerul atunci când un avion trece pe deasupra noastră. Acolo sus, traiectoria sa pare a fi o linie dreaptă constantă. În realitate, însă, ea urmează o linie curbă. În mod ciudat, acesta este același fenomen care guvernează curenții de suprafață din mări și modul în care aerul se deplasează prin atmosferă. Acesta este cunoscut sub numele de „forța Coriolis” sau „efectul Coriolis”, un fenomen atmosferic ciudat.
Cum funcționează forța Coriolis și ce efecte are aceasta asupra condițiilor meteo?
Descoperirea și dezvoltarea ulterioară a teoriei Coriolis s-au dovedit a fi elemente „extrem de importante pentru meteorologie, balistică și oceanografie”, după cum este descris în Enciclopedia Britannica. Potrivit National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA), răspunsul rapid la întrebarea ce este efectul Coriolis este că acesta „face ca lucrurile […] care se deplasează pe distanțe mari în jurul Pământului să pară că se deplasează mai degrabă într-o curbă decât în linie dreaptă”.
Cel mai bun exemplu este un avion sau un curent de aer care se deplasează pe cer. Cu toate acestea, acest fenomen meteorologic merge mult mai departe. Cercetătorii NOAA știu că această forță „puternică” și „ciudată”, așa cum o descriu pe site-ul lor oficial, are efecte considerabile asupra planetei. Iată câteva dintre ele:
- Afectează tiparele meteorologice
- Are impact asupra curenților oceanici
- Modifică traiectoria zborurilor aeriene
Motivul? Pământul nu se mișcă uniform. Dimpotrivă, pe baza a ceea ce a descoperit inginerul și matematicianul francez Gaspard-Gustave de Coriolis în secolul al XIX-lea, diferite părți ale planetei noastre se mișcă cu viteze diferite. Așadar, chiar dacă ne aflăm cu toții pe Pământ, distanța față de ecuator determină viteza noastră de deplasare.
Așadar, se poate spune că efectul Coriolis este o forță aparentă care afectează mișcarea obiectelor pe o suprafață rotativă, cum este Pământul. Această forță nu este una fizică directă, ci mai degrabă o consecință a rotației planetei. Efectul Coriolis apare deoarece Pământul se rotește în jurul axei sale, iar viteza de rotație este diferită la diferite latitudini: este mai mare la ecuator și scade pe măsură ce ne apropiem de poli.
Cum influențează rotația Pământului și tiparele meteorologice?
NASA Goddard Space Flight Center from Greenbelt, MD, USA and Christina Hammock, CC BY 2.0
Efectul Coriolis este strâns legat de rotația Pământului. Dacă planeta noastră ar rămâne statică, explică NOAA, atmosfera ar merge „înainte și înapoi” în cercuri între polii și ecuatorul Pământului. Cu toate acestea, pe măsură ce planeta noastră se rotește pe propria sa axă, „aerul care circulă este deviat”.
În emisfera nordică, vânturile sunt deviate spre dreapta, iar în emisfera sudică sunt deviate spre stânga. Acest efect este esențial în formarea și direcția curenților de aer și apă, influențând în mod direct vremea și clima la nivel global.
Savantul francez Gaspard-Gustave de Coriolis a studiat acest fenomen cu ajutorul unui experiment analog. Făcând acest lucru, Coriolis a descoperit că „există o forță inerțială care acționează asupra corpului în unghi drept față de direcția sa de mișcare”, documentează Britannica. Acest lucru are ca rezultat deplasarea obiectului pe o linie curbă, nu pe o linie dreaptă.
Acest lucru influențează și modul în care se mișcă suprafața oceanelor. Și nu numai atât: ea explică și forța vânturilor în uragane și tornade. Deși este un fenomen care a fost studiat pe scară largă, oamenii de știință încă îl descriu ca fiind „ciudat” și „misterios”.