Drama Mariei Lătărețu, supranumită „Privighetoarea Gorjului”: După ce i-au murit cinci copii, de dorul lor, a compus poate cea mai frumoasă doină
Maria Lătărețu, supranumită „Privighetoarea Gorjului”, a fost una dintre cele mai iubite și apreciate cântărețe de muzică populară din România.
Născută în data de 7 noiembrie 1906, în Bălcești, Gorj, Maria a crescut într-o familie de oameni săraci, dar talentați, moștenind de la părinții săi dragostea pentru muzică. Cariera ei a fost strălucită, reușind să cucerească inima publicului român prin vocea sa deosebită, prin autenticitatea cântecelor sale și prin dragostea pentru folclorul românesc. Cu toate acestea, în spatele succesului său se ascundea o dramă personală cutremurătoare: pierderea a cinci dintre copiii săi, o suferință care i-a marcat întreaga viață.
Viața personală și începuturile carierei
wikimedia.org
Maria Lătărețu s-a născut într-o familie modestă, dar talentată, în care muzica populară era o parte integrantă a vieții de zi cu zi. Cântatul era o tradiție de familie, iar Maria a învățat încă de mică să cânte doine și cântece populare. În ciuda condițiilor grele de trai, talentul ei s-a făcut remarcat în comunitatea locală, iar la vârsta de 14 ani a început să cânte la petreceri și nunți. Vocea ei caldă și plină de expresivitate a atras repede atenția, iar Maria a reușit să își construiască o carieră muzicală solidă, cântând în fața publicului din toată România.
Primul pas important în cariera Mariei a fost în anii ’30, când a fost descoperită de folcloristul Constantin Brăiloiu, o figură centrală în cercetarea muzicii populare românești. Brăiloiu a fost impresionat de autenticitatea și puritatea interpretării sale și a decis să o înregistreze la Societatea Română de Radiodifuziune, unde Maria Lătărețu a devenit rapid un nume apreciat de ascultători.
Apoi, Maria a fost invitată să cânte la restaurantele din București, unde a cucerit inimile publicului cu vocea sa caldă și cu interpretările sale autentice. Spre deosebire de mulți alți interpreți de muzică populară, Maria nu și-a uitat niciodată rădăcinile și a continuat să cânte despre viața simplă și tradițiile oamenilor de la sat. Vocea sa unică, profundă și expresivă a reușit să capteze dorul, bucuria, tristețea și toate emoțiile specifice vieții rurale.
De-a lungul carierei sale, Maria Lătărețu a fost invitată să cânte la diverse evenimente culturale și a avut ocazia să înregistreze numeroase cântece, devenind rapid una dintre cele mai iubite cântărețe de muzică populară. Ea a înregistrat piese care reflectau viața și suferințele țăranului român, dar și bucuriile și tradițiile comunității rurale. Autenticitatea și sinceritatea cu care interpreta cântecele sale i-au adus nu doar aprecierea publicului, ci și un loc special în patrimoniul cultural al României.
Citește și: Viața lui Constantin Brâncuși: Era apreciat de străini, însă românii nu dădeau doi bani pe creațiile sale
Tragediile personale și impactul asupra creațiilor sale
wikipedia.org
Deși pe scenă părea întotdeauna zâmbitoare și fericită, Maria Lătărețu a trăit una dintre cele mai mari tragedii posibile pentru o mamă: pierderea a cinci dintre cei șapte copii ai săi. Moartea copiilor a avut un impact profund asupra sufletului său, aducând o durere nemărginită, pe care artista a purtat-o cu ea toată viața.
Maria Lătărețu și-a pierdut primul copil, în 1934, când fiica sa a murit la doar câteva luni de viață. Apoi, în anii următori, a mai pierdut încă patru copii. Această succesiune de pierderi i-a zdrobit inima, dar în același timp i-a dat o profunzime și o sensibilitate aparte în interpretarea cântecelor sale.
Moartea copiilor a fost o lovitură imensă pentru Maria, care și-a exprimat adesea suferința prin muzică. Deși cântecele sale sunt pline de durere, ele reflectă și o formă de alinare și speranță, specifică țăranului român care, în fața necazurilor vieții, își găsește forța interioară pentru a merge mai departe.
Tragediile care au marcat viața Mariei Lătărețu au dus la compunerea uneia dintre cele mai emoționante și frumoase doine din repertoriul său: „Lie, Ciocârlie”. Această doină, considerată de mulți critici muzicali și folcloriști drept una dintre cele mai frumoase creații ale sale, este o mărturisire a durerii profunde pe care o resimțea față de pierderea copiilor săi.
Electrecord
Versurile sale simple, dar profunde, îmbinate cu vocea unică a Mariei, reușesc să transmită o intensitate emoțională rar întâlnită în muzica populară.
În acest cântec de jale, Maria își exprimă dorul nemărginit pentru copiii săi, dar și durerea de a-i ști departe, într-un loc în care nu-i mai poate atinge. Suferința ei devine suferința universală a tuturor mamelor care au trecut printr-o asemenea tragedie. Cântecul nu este doar o mărturie a durerii Mariei, ci și o rugăciune pentru cei dragi plecați dintre cei vii, o expresie a dorului care nu se va stinge niciodată.
Lie, Ciocârlie“, cel mai frumos cântec de jale românesc, a fost compus de Maria Lătărețu și a fost făcut celebru de cântăreața Maria Ciobanu.
Cariera Mariei Lătărețu în umbra durerii
Viața personală a Mariei a fost marcată de tragedii, însă cariera ei a continuat să înflorească. În ciuda pierderilor, artista a găsit în muzică o formă de alinare și o cale de a-și exprima suferințele. Ea a continuat să cânte și să încânte publicul cu vocea sa inconfundabilă, devenind un simbol al folclorului românesc.
Pe lângă cântecele despre dor și suferință, Maria Lătărețu a interpretat și numeroase cântece de bucurie, despre viața satului, dragoste și tradițiile populare. Cântecele sale reflectă o gamă variată de trăiri umane, de la cele mai adânci tristeți până la cele mai frumoase bucurii. Această capacitate de a exprima atât de profund emoțiile a fost ceea ce a făcut-o să fie atât de iubită de români.
De-a lungul carierei, Maria a avut numeroase înregistrări de succes și a cântat în fața a mii de oameni din toate colțurile țării. Vocea sa caldă și autenticitatea interpretării sale au făcut-o să fie privită ca o adevărată ambasadoare a muzicii populare românești.
Maria Lătărețu a continuat să cânte până în ultimii ani ai vieții sale, fiind activă pe scena muzicală și înregistrând numeroase piese care au rămas în patrimoniul cultural al României. Chiar și la bătrânețe, vocea sa rămânea la fel de puternică și expresivă, iar interpretările sale erau la fel de apreciate de public.
Maria Lătărețu a murit în data de 27 septembrie 1972, pe scenă, în timpul unui concert la Românești, județul Botoșani. Într-un mod tragic, viața sa s-a sfârșit exact în momentul în care făcea ceea ce a iubit cel mai mult: cânta pentru oameni. Moartea sa a lăsat un gol imens în muzica populară românească, dar și o moștenire culturală de neprețuit.
Maria Lătărețu este considerată una dintre cele mai importante figuri ale muzicii populare din România, iar moștenirea ei continuă să fie apreciată și astăzi. Deși a avut o viață plină de greutăți și suferințe, Maria a reușit să transforme această durere într-o sursă de inspirație pentru cântecele sale, care au rămas nemuritoare.
Autenticitatea interpretărilor sale, respectul față de tradițiile și valorile culturii românești, dar și vocea sa inconfundabilă au transformat-o într-un simbol al muzicii populare românești.