Dina Sanichar, băiatul indian crescut de lupi
Mark Twain spunea că „Adevărul este mai ciudat decât ficțiunea“, iar aceasta este o afirmație adevărată, având în vedere că viața bate filmul, iar multe scenarii de film sunt inspirate după povești adevărate.
Așadar, dacă știi de Mowgli, băiețelul crescut în junglă, de o haită de lupi, află că a existat un caz similar și în India, unde Dina Sanichar a crescut printre lupi.
Mai multe povești despre copii crescuți de animale găsești în acest articol.
Dina Sanichar a crescut printre lupi
De cele mai multe ori, animalele au mai mult suflet decât au unii oameni, așa că nu este de mirare că au existat cazuri de copii crescuți de animale, Dina Sanichar fiind unul dintre acei copii.
Totul a început în jungla nordică a Indiei, din districtul Bulandshahr din Uttar Pradesh, în anul 1872. Un grup de vânători au rămas fără cuvinte atunci când au văzut că într-o haită de lupi era și un băiețel, de aproximativ 6 ani, care alerga împreună cu lupii, folosindu-se de mâini și de picioare, precum un animal.
Hotărâți să-l salveze pe micuț, vânătorii au făcut focuri în jurul peșterii în care lupii și micuțul au intrat, iar ulterior aceștia au ucis animalele.
După ce vânătorii l-au prins pe copil, aceștia l-au adus la orfelinatul Sikandra de lângă Agra – din India. Acolo, copilul a fost botezat de părintele Erhardt, un misionar care locuia în India.
Citește și: Povestea bărbatului care a trăit cu lupii timp de 42 de ani
Dina Sanichar mânca numai carne crudă și ura să poarte haine
whatsthatpicture from Hanwell London UK CC BY 2.0
Sanichar avea multe dintre calitățile pe care psihologul Wayne Dennis le va enumera în lucrarea sa (American Journal of Psychologypaper) – apărută în 1941:“„Omul sălbatic este dezordonat” și „ ar mânca lucruri pe care omul civilizat le consideră dezgustătoare”, a scris Dennis.
Dina Sanichar mânca numai carne crudă, ura să poarte haine și își ascuțea dinții pe oase. Deși părea că nu are capacitate de a vorbi, acesta nu era mut, scoțând zgomote produse de animale. Practic, lătra, mârâia, urla – obiceiuri învățate din acțiunile lupilor alături de care a crescut. După cum a explicat Wayne Dennis, copiii crescuți în sălbăticie sunt „insensibili la căldură și frig” și au „puțin sau deloc atașament față de oameni”.
Cu toate acestea, Sanichar a format o legătură cu un om: un alt copil crescut în sălbăticie, care fusese adus la orfelinat. Deși nu vorbeau, cei doi băieți se înțelegeau.
Poate cel mai faimos mit al copiilor crescuți de animale este cazul lui Romulus și Remus, gemenii care au fost abandonați pe malul râului Tibru, alăptați și crescuți de o lupoaică, iar mai târziu s-au întors în civilizație pentru a întemeia Roma, așa-numitul epicentru al civilizației. Dar povestea lui Sanichar a dezvăluit că poți scoate băiatul din pădure, dar nu poți scoate pădurea din băiat. Sanichar nu s-a integrat niciodată pe deplin cu societate. Cu trecerea timpului, el a început să mănânce și mâncare gătită sau să poarte haine, dar nu a vorbit niciodată.
Moartea lui Dina Sanichar
Dina Sanichar a avut o viață scurtă, murind la vârsta de 34 de ani. Pentru că nu s-a putut adapta, acesta a trăit în orfelinat întreaga sa viață. Putea să stea drept și să meargă în picioare, însă îi era mai comod să se deplaseze ajutat de mâini și de picioare. Mai mult decât atât, acesta reușea să se îmbrace și, cu greu, utiliza cana pentru a bea apă. Și, de asemenea, învățase să mănânce dintr-o farfurie, dar mirosea mereu mâncarea înainte de a o mânca.
În schimb, Sanichar a preluat cu ușurință un obicei uman, fumatul, iar de-a lungul timpului s-a transformat într-un fumător înrăit. Ceea ce i-a cauzat moartea a fost tuberculoza, acesta pierzându-și viața în anul 1895.
Citește și: Cazuri uimitoare de copii crescuți de animale
