Descoperire importantă în Turcia: O „chitanță de cumpărături”, veche de 3.500 de ani, redactată pe o tăbliță cu scriere cuneiformă
O tăbliță de argilă gravată cu ceea ce pare a fi una dintre cele mai vechi chitanțe de vânzare cunoscute din lume a fost descoperită de arheologi în sudul Turciei. Scris în cuneiformă, documentul antic datează din secolul al XV-lea î.Hr. și consemnează achiziționarea unor cantități mari de mobilier din lemn.
În data de 6 februarie 2024, orașul Antioh (Antakya, provincia Hatay, sudul Turciei) a fost unul dintre cele mai afectate de cutremurul devastator care a lovit Turcia și Siria, cu epicentrul în orașul Kahramanmaraș din apropiere. Cutremurul, descris de secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, drept „unul dintre cele mai mari dezastre naturale ale timpurilor noastre”, a afectat și o serie de situri arheologice. Printre acestea se numără movila Açana (Açana Höyük), unde se afla orașul Alalakh (sau Alalah) în timpul Evului Bronzului Mijlociu și Târziu.
În ciuda dezastrului, lucrările de restaurare efectuate după eveniment au dus la descoperiri importante. Într-o declarație din 22 iulie 2024, ministrul turc al Culturii și Turismului, Mehmet Ersoy, a anunțat descoperirea tăbliței de argilă, care conține un text în cuneiformă akkadiană, care detaliază o „listă de cumpărături” scrisă în oraș în urmă cu aproape 3 500 de ani.
Cel mai vechi sistem de scriere cunoscut din lume, cuneiforma, a fost dezvoltat în urmă cu aproximativ 5.500 de ani și a fost utilizat în Mesopotamia antică timp de aproximativ trei milenii. Cuneiforma este un sistem de scriere în care un instrument ascuțit e folosit pentru a crea marcaje în formă de cuie sau ace pe o bucată de lut umed. Acest sistem de scriere a fost adoptat de culturi precum babilonienii, asirienii și sumerienii, fiecare dintre acestea având propria sa limbă.
Potrivit lui Mehmet Ersoy, această „chitanță de cumpărături” recent descoperită pare să fie scrisă în akkadiană, care era „lingua franca” a celui mai vechi imperiu din lume. Cu o existență de puțin mai mult de un secol, Imperiul Akkadian își avea capitala (Akkad) într-o locație necunoscută de-a lungul malurilor râului Eufrat, iar dialectul său acum dispărut era cea mai veche dintre limbile semitice – care includ ebraica și araba, scrie iflscience.com.
Lingviștii lucrează în prezent la descifrarea textului, ale cărui prime câteva rânduri documentează vânzarea și cumpărarea unui număr mare de scaune, mese și taburete, împreună cu informații despre identitatea cumpărătorului și a vânzătorului.
Sute de tăblițe cuneiforme în akkadiană
Tumulul de la Açana este mai exact un deal artificial format prin acumularea resturilor de la mai multe niveluri succesive de ocupație umană – 17 între 2100 și 1200 î.Hr., au arătat săpăturile arheologice. Aproximativ 500 de tăblițe au fost recuperate din nivelurile VII (Epoca Bronzului Mijlociu) și IV (Epoca Bronzului Târziu), inscripționate în cuneiformă.
Folosită inițial pentru sumeriană, cuneiforma a fost adaptată de mai multe alte limbi antice (elamită, hitită, hourită). Inclusiv akkadiană, una dintre cele mai vechi limbi semitice cunoscute din Mesopotamia antică, cu documente datând de la sfârșitul mileniului III î.Hr. Akkadienii au folosit o abordare practică: în loc să utilizeze simbolurile cuneiforme pentru a reprezenta cuvinte sau concepte – le-au folosit pentru a transcrie sunetele sau silabele limbii akkadiene, permițând astfel ca limba lor să fie scrisă fonetic.
Textele cuneiforme în limba akkadiană au fost în principal înscrise pe tăblițe de lut, deși au fost găsite și gravuri pe stelae, statui și alte obiecte. Cele din orașul Alalakh constau în principal în tăblițe juridice, care consemnează controlul familiei conducătoare asupra pământului și veniturile obținute din acesta; documente administrative, care consemnează fluxul de bunuri care intrau și ieșeau din vechiul său palat; și câteva preziceri astrologice.
O „chitanță” antică, martor al economiei epocii bronzului
„Chitanță de cumpărături”, care măsoară 4,2 x 3,5 centimetri, are 1,6 centimetri grosime și cântărește 27,85 grame, a fost datată în secolul al XV-lea î.Hr. Conform primelor analize ale lingviștilor, aceasta este un vechi „contract de vânzare”, care face referire la o tranzacție majoră de mobilier în Alalakh: o cantitate mare de mese, scaune și taburete din lemn.
În comunicatul de presă, ministrul Mehmet Ersoy vorbește cu entuziasm despre această descoperire, care oferă noi perspective privind „înțelegerea structurii economice din epoca bronzului târziu” și, mai general, „a patrimoniului bogat al Anatoliei pentru generațiile viitoare”.
Aceasta nu este singura descoperire importantă făcută în timpul lucrărilor arheologice de la Açana. În august 2023, a fost anunțată descoperirea unei tăblițe vechi de 3.800 de ani, în stare foarte bună. Aceasta documenta un acord încheiat de primul rege al Alalakh, Yarim-Lim, când orașul era capitala orașului-stat Mukiš și vasal al regatului Yamhad (în Siria de astăzi). Suveranul a cumpărat un alt oraș în prezența martorilor, ale căror nume sunt gravate în lut.