Numărul 13 în sine a avut conotații negative în multe culturi, în principal legate de religie. În Cabala evreiască există 13 spirite rele; numărul este, de asemenea, asociat cu berbecul, victima pe care Avraam trebuia să o sacrifice, și este, prin urmare, un număr al morții.

Creștinismul are trei semne rele în această privință: 13 persoane au fost invitate la Cina cea de Taină, se crede că Iisus a fost răstignit într-o zi de vineri 13 și, în cele din urmă, atunci când a fost scrisă Cartea Apocalipsei, Antihristul apare în capitolul al treisprezecelea, fiind menționat drept „fiara cu trei capete”.

Chiar și în mitologia vikingă găsim o referință la numărul 13, deoarece era asociat cu Loki, un zeu perfid, astfel încât acest număr era considerat ghinionist. În tarot, cartea morții este numărul 13. Pentru egipteni, a treisprezecea fază din ciclul vieții era moartea.

Asocierea zilei de marți 13 cu ghinionul provine de la zeul roman Marte, în timp ce fobia zilei de vineri 13 își are originea în crucificarea lui Iisus și persecuția templierilor

Clker-Free-Vector-Images 

Asocierea zilei de marți 13 cu ghinionul își are originea în zeitatea romană după care este numită ziua: Marte, stăpânul războiului. Romanii luau foarte în serios influența zeilor în viața lor de zi cu zi, astfel încât un zeu violent și generator de conflicte ca el nu era persoana cea mai potrivită pentru a prezida nunți, afaceri sau alte evenimente.

Combinația dintre marți și 13 ca dată cu ghinion ar proveni din fuziunea tradiției romane și creștine. De asemenea, a fost uneori asociată cu căderea Constantinopolului în mâinile otomanilor în 1453, dar aceasta este o credință greșită, deoarece asaltul final a avut loc în data de 29 mai.

La rândul său, vineri 13 a fost data la care, conform tradiției, Iisus a fost răstignit. Pe lângă acest episod, există unul care a avut loc de fapt la această dată, mai exact în data de 13 octombrie 1307: începutul persecuției împotriva Cavalerilor Templieri, care se va încheia cu distrugerea ordinului.


Citește și: De unde provin, de fapt, denumirile zilelor săptămânii?


Există vreo zi care să nu fie ghinionistă?

Ziua de 13 nu este nici pe departe singura zi care poartă stigmatul ghinionului. În Italia, de exemplu, ziua de vineri 17 este de rău augur: această superstiție provine din nou din cultura romană, deoarece în cifrele romane se scrie XVII, care, prin rearanjarea literelor, poate fi citită ca vixi (latină pentru „am trăit”, ceea ce implică a fi mort).

În Japonia și China, numărul 4 este în general numărul interzis, deoarece pronunția sa originală este shi, care înseamnă și moarte. Fobia de patru este atât de mare încât japonezii au creat o lectură alternativă pentru număr, care a ajuns să fie pronunțat yon.

Tocmai de aceea, turiştii străini nu trebuie să se mire dacă nu vor vedea cifra 4 pe tastatura liftului sau numărul este blocat pentru utilizatori. Prin ”lipsa” etajului 4 nu înseamnă neapărat întreruperea numărătorii, ci şi faptul că, uneori, se păstrează spaţiul respectiv aşa cum este el şi nu este folosit, cel puţin nu în activitatea directă cu turiştii. Japonezii au exclus şi combinaţia 49, care seamănă, la pronunţie, cu expresia ”durere până la moarte”.

 Angelo Scarcella 

Citește și: De ce se spune că spargerea unei oglinzi aduce 7 ani de ghinion?