Visele sunt o parte esențială a experienței umane. Pe cât de mult poate dovedi știința (fără a citi literalmente mințile oamenilor), fiecare persoană visează atunci când doarme (cu toate că nu toți își aduc aminte ce au visat).

Așadar, de ce visăm?

Este o întrebare populară de mii de ani. Unele dintre primele texte înregistrate fac referire la interpretarea viselor și viziunilor; cum ceea ce vedem în somn ar putea avea legătură cu trecutul, prezentul și viitorul nostru.

Din fericire, știința a avansat până la punctul de a analiza în profunzime de ce visăm. Nu este o întrebare ușoară: dovezile și răspunsurile provin dintr-o varietate de discipline, inclusiv filozofie, psihologie, neuroștiințe și biologie. A devenit unul dintre cele mai disputate (și fascinante) subiecte din știința modernă.

Zohre Nemati 

Există, în linii mari, două tabere majore:

Există persoane care cred că visarea este pur și simplu un efect secundar al unor procese corporale care nu pot fi încetinite. Pentru susținătorii acestei teorii, visele sunt o consecință a altor funcții nervoase, mai esențiale, care duc involuntar la halucinații în timpul somnului. Acest lucru ar însemna că visele nu au un sens sau un scop profund – fiind doar o consecință a creierului nostru complex.

Alții, însă, propun că visarea este în sine o funcție esențială. Cercetătorii care cred în această teorie tind să susțină că visele, la fel ca și somnul în sine, au un rol în menținerea sănătății noastre fizice și mentale.

Trebuie remarcat, de asemenea, că studiul visării este realizat în mod diferit în funcție de disciplina celor care efectuează cercetarea. Neurologii, de exemplu, caută să înțeleagă cauzele fizice care stau la baza visării și modul în care experiența unui vis ar putea avea un impact asupra creierului și corpului subiecților lor.

Psihanaliștii se preocupă de obicei de importanța psihologică a viselor – cum reflectă ele concepțiile noastre despre sine sau cum ne ajută să învățăm și să ne adaptăm.

Cum funcționează somnul

Există mai multe interpretări diferite ale fazelor somnului. Cu toate acestea, ceea ce se înțelege în mod universal este că somnul poate fi împărțit în somn REM (Rapid Eye Movement – Mișcare rapidă a ochilor) și somn Non-REM.

Ciclurile REM reprezintă aproximativ 25% din somnul tău nocturn. Acesta apare de obicei la aproximativ 90 de minute după ce ai adormit și îl experimentezi de mai multe ori pe parcursul nopții, pe măsură ce treci prin alte stadii de somn.

Ceea ce știm fără îndoială este că în stadiul REM are loc visarea. În timpul REM, semnalele sunt trimise de sistemul nervos al organismului către coloana vertebrală, provocând o formă de paralizie parțială. Regiunile creierului responsabile pentru învățare, emoții și memorie cunosc apoi un val de activitate. Procesul exact prin care acest lucru ne face să experimentăm un fel de halucinații în timpul somnului (pe care le numim vise) nu este cunoscut încă.

Visare și memorie

 Helena Lopes

Deși oamenii de știință nu au identificat până în prezent cauza exactă a viselor noastre, există un consens din ce în ce mai mare cu privire la faptul că scopul viselor noastre are mult de-a face cu modul în care procesăm amintirile.

Somnul REM (când are loc visarea) declanșează părțile creierului nostru responsabile de învățare și de reamintire. Unii cercetători sunt de părere că fragmente din amintirile unei persoane pot fi identificate în conținutul viselor sale.

Profesorul Sue Llewellyn de la Universitatea din Manchester, Anglia, consideră că actul de a visa servește ca un fel de exercițiu de stimulare a memoriei. Potrivit lui Llewellyn, visele îmbunătățesc amintirile prin metode similare celor folosite de popoarele antice, înainte ca scrisul să devină ceva obișnuit.

Tradițiile orale ale multor civilizații antice se bazau pe o serie de tehnici de memorare pentru a transmite informații între generații. Printre acestea se număra vizualizarea, narațiunea și realizarea unor asocieri ciudate între concepte aparent fără legătură între ele. Profesorul Llewellyn propune ca aceleași tehnici să fie folosite în mod natural în timpul somnului REM pentru a promova stocarea exactă a informațiilor în creier.

Visele au o semnificație?

 Egor Vikhrev

Cea mai populară întrebare din istoria omenirii ar putea fi: visele mele înseamnă ceva? Dacă da, ce?

Astăzi, primul nume care ne vine în minte atunci când ne gândim la această întrebare este Sigmund Freud. Acesta a susținut că visele sunt un canal esențial pentru înțelegerea gândurilor interioare ale unei persoane. Atunci când examina viețile emoționale ale pacienților săi, Freud folosea visele ca un ghid.

Pentru el, simbolurile și temele din visele unei persoane reflectau gândurile și dorințele ascunse. După cum spunea el, „Visele sunt drumul regal către inconștient”.

De atunci, această teorie a ajuns să domine interpretarea culturală a viselor (cel puțin în lumea occidentală). Într-un studiu efectuat pe studenți din Statele Unite, India și Coreea de Sud, cercetătorii au constatat că aproape niciun participant nu credea că visele lor sunt pur și simplu aleatorii. În schimb, mulți împărtășeau o noțiune de tip freudian, conform căreia ceea ce trăiau în vise reflectau gândurile și dorințele lor cele mai intime.

Cercetările actuale sugerează că visele noastre joacă un rol important în viața noastră, fiind semnificative pentru memorie, în identitatea de sine și în procesarea experiențelor noastre zilnice. De ce anume este așa și cum anume se produce acest lucru va continua să fie una dintre cele mai interesante întrebări din medicina modernă. Și apoi, bineînțeles, există visul lucid.

Ce este visarea lucidă?

Jr Korpa 

La un nivel de bază, nu este nevoie de prea multe pentru ca un vis să fie lucid. Dacă, în orice moment, visătorul este conștient că doarme și visează, visul în sine este lucid.

După cum spunea filozoful grec Aristotel, „adesea, atunci când cineva doarme, există ceva în conștiință care declară că ceea ce se prezintă nu este decât un vis”.

Mulți dintre cei care experimentează visarea lucidă se bucură de capacitatea de a controla locația, personajele și evenimentele visului lor. Deși acesta este un fenomen binecunoscut, nu toate visele sunt vise lucide. 

„Am visat că eram un fluture, zburând pe cer; apoi m-am trezit. Acum mă întreb: Sunt un om care a visat că este un fluture, sau sunt un fluture care visează că este un om?” – Zhuangzi (unul dintre cei trei părinţi ai daoismului).

Mai multe curiozități despre somn găsești în cartea Despre somn. De ce este vital să dormim și să visăm – de Matthew Walker – pe care o poți comanda de pe elefant.ro.


Citește și: Boala somnului, una dintre cele mai teribile afecțiuni ale secolului trecut