De ce uraganele și furtunile tropicale au nume feminine?
Sandy, Ida sau Katrina sunt trei dintre numele pe care oamenii le-au ales pentru câteva dintre cele mai cunoscute uragane.
Numele furtunilor, un subiect aparent banal, are, de fapt, o importanţă crucială pentru a facilita identificarea fenomenelor meteorologice distructive din regiune şi pentru o alertare mai eficientă a populaţiei.
Zoltan Tasi
În data de 10 august 1856, ploi torențiale și vânturi violente au lovit Louisiana. A fost un uragan înfiorător care a afectat în principal insula Last din sud și a luat viața a aproximativ 200 de persoane. Pentru a descrie evenimentul, a trebuit să i se dea un nume, iar acesta a devenit cunoscut sub numele de „Uraganul Last Island” sau „Marele uragan din 1856”. La acea vreme, locul și data erau suficiente pentru a denumi o furtună.
În Spania, o țară eminamente catolică, se obișnuia să se numească uraganul după sfântul patron al zilei în care se producea furtuna. Numele uraganelor erau, prin urmare, arbitrare. Uraganul Antje din 1858 a fost numit după un vas pe care l-a distrus. La acea vreme, era, de asemenea, obișnuit să se numească uraganele după omul de știință care le-a studiat, cum ar fi uraganul Benjamin Franklin, din 1743.
Prima utilizare a numelor de persoane pentru denumirea uraganelor, așa cum se întâmplă și astăzi, datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Clement Lindley Wragge, un meteorolog englez stabilit în Australia, a decis să numească uraganele și taifunurile după femei, politicieni care nu-i plăceau și chiar figuri istorice sau mitologice.
Al Doilea Război Mondial: un punct de cotitură pentru denumirile evenimentelor meteorologice
Clinton Naik
Cu toate acestea, abia la începutul secolului al XX-lea, în jurul anilor 1920-1930, s-a generalizat practica de a da nume de femei uraganelor.
Al Doilea Război Mondial a fost un punct de cotitură, deoarece a devenit necesar să fie denumite toate furtunile și uraganele. La acea vreme, se foloseau avioane și nave, așa că era important să se țină cont de toate mișcările mării și de vreme atunci când se trimiteau avertismente. Legenda spune că meteorologii din armata americană alegeau prenumele iubitelor sau soțiilor lor care rămâneau acasă, pentru a denumi uraganele și celelalte fenomene meteo.
Practica a continuat și după război. Începând din 1953, Organizația Meteorologică Mondială (OMM), care este responsabilă de supravegherea diferitelor regiuni ale lumii și a numelor propuse pentru uragane, a publicat în fiecare an o listă de prenume din care se aleg numele uraganelor.
Numele pot fi refolosite, cu excepția cazului în care uraganul asociat a fost prea catastrofal, cum a fost Katrina în 2005. În acest caz, numele nu mai poate fi folosit. Dacă, din întâmplare, un an a înregistrat un număr mare de furtuni și lista s-a epuizat, se vor folosi litere grecești precum delta sau alfa.
Diverse organisme responsabile de denumirea uraganelor și furtunilor
NASA
În prezent, există mai multe organizații responsabile de denumirea furtunilor, în funcție de locul geografic în care acestea se produc. În America de Nord și de Sud, Centrul Național pentru Uragane din Miami, Florida, furnizează denumirile. Acesta oferă denumiri în engleză, spaniolă și franceză, în funcție de regiunea respectivă.
În Europa, Institutul de Meteorologie de la Universitatea Liberă din Berlin este cel care stabilește denumirile uraganelor europene. În 1954, un student de la această universitate a sugerat să se dea nume diferitelor evenimente meteorologice. Scopul era de a le face pe acestea, cât și hărțile zonelor afectate, mai accesibile publicului.
Multe alte organizații pot da numele furtunilor. În Oceanul Indian, numirea uraganelor este responsabilitatea BOM, serviciul meteorologic indian. Agenția meteorologică din Tokyo sau Centrul pentru uragane din Pacificul Central din Hawaii sunt, de asemenea, responsabile, în funcție de zona lor.
Acum, furtunile sunt denumite alternativ cu nume masculine şi feminine
Nikolas Noonan
Începând cu 1950, OMM a folosit numai nume feminine pentru uragane și furtuni. Abia în 1979, datorită luptei pentru drepturile femeilor, uraganelor li s-a dat și nume de bărbați.
Ca și OMM, Universitatea din Berlin a ridicat, de asemenea, problema utilizării exclusive a numelor feminine în 1998. Acest lucru a fost considerat sexist și, de atunci, numele masculine și feminine au fost atribuite alternativ în anii pari și impari.
Din 2002, oricine din Europa poate da numele unui eveniment meteorologic. Tot ce trebuie să faceți este să cumpărați dreptul pentru a face acest lucru. Operațiunea se numește „Adopt a Vortex”. Cu toate acestea, Institutul Meteorologic din Berlin poate refuza să accepte anumite nume. De exemplu, sunt respinse numele cu cratimă, numele de familie și numele de marcă.