De ce se schimbă data Paştelui în fiecare an și cum se stabilește când este Învierea?

Posted on aprilie 17, 2025

by Adela

Curiozități

Paștele este una dintre cele mai importante sărbători creștine, marcând învierea lui Iisus Hristos. Cu toate acestea, spre deosebire de Crăciun sau alte sărbători religioase cu dată fixă, Paștele este o sărbătoare a cărei dată diferă în fiecare an. Această caracteristică a generat de-a lungul timpului multă curiozitate și chiar confuzie. De ce nu se sărbătorește Paștele în aceeași zi în fiecare an? Răspunsul la această întrebare presupune o călătorie prin istorie, astronomie, religie și tradiție.

Originea calculului datei Paștelui

Joel Mompontet

Pentru a înțelege de ce data Paștelui variază, trebuie să ne întoarcem în timp, mai exact în anul 325 d.Hr., când a avut loc Primul Conciliu de la Niceea. Acest eveniment major al Bisericii Creștine a stabilit pentru prima dată reguli universale privind celebrarea Paștelui. Conciliul a hotărât că Paștele trebuie să fie sărbătorit în prima duminică de după prima lună plină de după echinocțiul de primăvară (21 martie).

Această formulă a fost menită să păstreze o legătură cu tradiția iudaică, în special cu sărbătoarea Paștelui evreiesc (Pesah), care comemorează eliberarea evreilor din Egipt. În tradiția creștină, Iisus a fost crucificat după ce a celebrat această sărbătoare, cunoscută sub numele de Cina cea de Taină.

Citește și: De ce este întotdeauna lună plină în Săptămâna Mare?

Calculul pascal: astronomie și tradiție

Data Paștelui este stabilită pe baza unei combinații de elemente astronomice și ecleziastice:

Echinocțiul de primăvară este momentul în care ziua este egală cu noaptea și are loc, în mod convențional, la 21 martie.
Luna plină ecleziastică este calculată pe baza unui calendar lunar aproximativ, nu pe datele astronomice exacte ale lunii pline.
Paștele este sărbătorit în prima duminică după această lună plină ecleziastică.

Aceasta înseamnă că Paștele poate cădea în perioada 22 martie – 25 aprilie în tradiția apuseană (catolică și protestantă) și în perioada 4 aprilie – 8 mai în tradiția ortodoxă, în funcție de calendarul folosit.

Diferența dintre Paștele ortodox și cel catolic

Unul dintre principalele motive pentru care datele Paștelui diferă între bisericile ortodoxe și cele catolice este calendarul utilizat:

Biserica Ortodoxă folosește în continuare calendarul iulian, introdus de Iulius Cezar în anul 45 î.Hr.
Biserica Catolică și majoritatea bisericilor protestante utilizează calendarul gregorian, introdus de Papa Grigore al XIII-lea în 1582 pentru a corecta erorile acumulate în calendarul iulian.

Această diferență de aproximativ 13 zile între cele două calendare afectează calculul echinocțiului și al lunii pline, ceea ce duce adesea la celebrări în date diferite. În plus, Biserica Ortodoxă impune o regulă suplimentară: Paștele creștin nu poate coincide cu cel evreiesc.

De ce este importantă luna plină?

Luna plină este un element esențial în calculul datei Paștelui deoarece marchează momentul în care este posibilă sărbătorirea acestuia conform tradiției biblice. În Evanghelii, moartea și învierea lui Iisus au avut loc în perioada sărbătorii evreiești Pesah, care este determinată de fazele lunii și are loc în perioada lunii pline din prima lună a primăverii.

Astfel, Paștele creștin trebuie să rămână conectat simbolic cu acest moment, păstrând legătura cu ritmurile naturii și ale cosmosului.

Paștele în diverse tradiții creștine

Lee Mills

De-a lungul secolelor, diferite ramuri ale creștinismului au adoptat propriile metode de calcul al Paștelui:

Bisericile ortodoxe orientale urmează calendarul iulian și un ciclu lunar de 19 ani.
Bisericile occidentale urmează regula de la Niceea, dar adaptată la calendarul gregorian.

În unele cazuri, Paștele este sărbătorit în aceeași zi de către toți creștinii. De exemplu, în 2025, atât ortodocșii, cât și catolicii vor sărbători Paștele în data de 20 aprilie, un eveniment care evidențiază sincronicitatea calendarelor într-un anumit context astronomic.

Simbolismul astronomic și spiritual

Raphael

Legătura dintre echinocțiu, luna plină și sărbătoarea Paștelui este profund simbolică. Ea reflectă:

Triumful luminii asupra întunericului (primăvara biruie iarna)
Reînnoirea vieții (natura renaște, Iisus învie)
Legătura omului cu cosmosul (prin respectarea ciclurilor naturale)

Această armonie între astronomie și religie arată că, în ciuda progreselor științei, omul rămâne conectat la ritmurile universului.

Încercări de unificare a datei Paștelui

De-a lungul istoriei, au existat mai multe inițiative de armonizare a datei Paștelui între Bisericile creștine:

În 1923, Patriarhul ecumenic Meletie al IV-lea a propus o reformă a calendarului ortodox.
În 1997, Vaticanul a propus un nou mod de calcul al datei Paștelui, pe baza unor criterii astronomice precise.
În 2025, aniversarea a 1700 de ani de la Conciliul de la Niceea oferă un nou prilej de dialog între confesiuni.

Unificarea ar facilita comuniunea spirituală între creștini și ar avea implicații semnificative asupra organizării religioase globale.

Curiozități despre data Paștelui

Paștele poate fi celebrat cel mai devreme în data de 22 martie. Ultima oară când această sărbătoare a căzut atât de devreme a fost în 1818, iar următoarea va avea loc abia în anul 2285.
Paștele a fost sărbătorit la aceeași dată de către ortodocși și catolici în anii 2010, 2011, 2014 și 2017, iar această celebrare comună va avea loc din nou în 2025.
Ciclul pascal – un ciclu de 532 de ani este necesar pentru ca toate combinațiile posibile de date să se repete.

Faptul că Paștele nu are o dată fixă nu este o simplă curiozitate sau o eroare de calendar. Este rezultatul unei împletiri fascinante între astronomie, tradiție religioasă și istorie culturală. Această variație anuală reflectă conexiunea vie dintre om și cosmos, dintre credință și ritmurile naturale ale lumii.

Într-o epocă în care totul devine standardizat, digital și previzibil, Paștele ne reamintește că cele mai profunde adevăruri ale existenței nu pot fi reduse la formule exacte. Ele se revelează în ritmul cerului și în taina inimii.

Astfel, Paștele nu este doar o sărbătoare care „se mută” de la an la an, ci o chemare la reflecție, la reînnoire interioară și la comuniune. Poate că tocmai această schimbare neîntreruptă o face atât de aparte, atât de vie și atât de profundă.