De ce ne încărunțește părul
Cu toții ne dorim să avem un păr frumos, astfel că mulți dintre noi apelează la tot felul de tratamente pentru a îmbunătăți aspectul podoabei capilare.
Astfel că, orice se poate rezolva. Transplant de păr, extensii, ori poate vopsea pentru a ne schimba culoarea șuvițelor. Toate acestea nu sunt doar un mit, ci o realitate la care oamenii au acces.
Însă, chiar dacă mulți sunt familiarizați cu tratamentele pentru păr, puțini știu de ce acesta încărunțește.
Conform specialiştilor, motivul pentru care părul încărunţeşte are de-a face cu producţia de pigmenţi în foliculii de păr. Acest proces de producţie poate fi modificat de mai mulţi factori, stresul fiind unul dintre aceştia.
Nunţa părului este dată de pigmenţi cunoscuţi sub numele de melanină. Acești pigmenți sunt compuşi din doi aminoacizi (tirosină şi fenilanină) și sunt produşi de un grup specializat de celule denumite melanocite.
Părul cărunt este rezultatul unei cantităţi mai mici de melanină în keratină. Cu cât mai puţină melanină există în keratină, cu atât părul este mai cărunt. Astfel că, părul alb nu are deloc melanină.
Există o serie de procese prin care părul nostru poate deveni cărunt. Cel mai cunoscut este încărunţirea naturală care are loc pe măsură ce îmbătrânim. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, melanocitele noastre devin inactive, deşi continuă să fie prezente.
Numeroşi alţi factori pot contribui la încărunţirea părului. Printre aceştia se numără: defectele genetice, producţia anormală de hormoni, în cazul stresului cronic sau subit, distribuţia anormală de melanină în corp şi factorii de mediu (precum toxinele sau substanţele poluante).
Însă, de ce stresul provoacă încărunțirea părului? Ei bine, răspunsul la această întrebare a fost găsit de către Robert Lefkowitz, laureatul Premiului Nobel pentru Chimie, în 2012.
Potrivit acestuia, stresul provoacă eliberarea unui număr de neurotransmiţători care joacă un rol important în reacţia „luptă sau fugi”.
În mod normal, aceşti neurotransmiţători sunt eliberaţi pentru o perioadă scurtă, având efecte benefice (de exemplu, permiţându-ne să evităm un accident auto). Dar, producţia pe termen lung a lor, poate provoca daune ADN-ului. Aceste daune stimulează îmbătrânirea, creşterea tumorilor, pierderea sarcinilor, probleme psihiatrice şi încărunţirea părului.
businessinsider.compressa.tv / Jackie Ramirez
