Deși data Săptămânii Patimilor (sau Săptămânii Mari) se schimbă de la an la an, un aspect rămâne mereu constant: această perioadă sfântă este sărbătorită întotdeauna în preajma primei luni pline care urmează echinocțiului de primăvară.

Acest lucru nu este deloc întâmplător și nici lipsit de sens astronomic. Ea este rodul unui calcul străvechi, care îmbină tradiția creștină cu ritmul calendarului lunar evreiesc – o legătură profundă între cer și credință, între cosmos și sărbătoare.

Originile calendarului pascal

 Ganapathy Kumar

Originea acestei reguli datează de la Conciliul de la Niceea din anul 325, când Biserica a stabilit ca Paștele să fie sărbătorit în duminica care urmează primei luni pline după echinocțiul de primăvară (stabilit la 21 martie). Această regulă urmărește să mențină legătura cu Paștele evreiesc, sărbătorit conform calendarului ebraic. Conform Evangheliilor, moartea și învierea lui Iisus au avut loc în timpul sărbătorii Paștelui evreiesc, astfel încât creștinismul a adoptat acest interval de timp pentru a-și stabili principala sărbătoare. Astfel, Joia Mare, Vinerea Mare și Duminica Paștelui cad întotdeauna în apropierea unei luni pline.

Astfel, luna plină devine un reper esențial în stabilirea datei Paștelui, ceea ce explică prezența sa constantă în timpul Săptămânii Mari.

Anul acesta, Săptămâna Mare a început în data de 13 aprilie, odată cu Duminica Floriilor, iar în noaptea de sâmbătă 12 spre duminică 13 aprilie 2025, a fost vizibilă pe cer o lună plină specială, cunoscută sub numele de „luna roz”.


Citește și: Grădina Ghetsimani, un loc sacru pentru creștini: Aici a fost trădat și arestat Iisus


Această armonie între fenomenele astronomice și sărbătorile religioase evidențiază legătura profundă dintre cosmos și tradițiile umane. Luna plină din Săptămâna Mare nu este doar un eveniment astronomic, ci și un simbol al luminii și speranței care precede Învierea.

Astfel, prezența lunii pline în Săptămâna Mare este un element constant, rezultat al calendarului liturgic stabilit în antichitate, care continuă să influențeze modul în care sărbătorim Paștele în prezent.

Anul 2025 este unul special, deoarece atât creștinii ortodocși, cât și cei catolici sărbătoresc Paștele în aceeași zi.


Citește și: Unde este păstrată cununa de spini a lui Iisus?