Cum arată locul de unde izvorăște Dunărea

Posted on iulie 26, 2022

by Andreea Ionita

Curiozități

Locul de unde izvorăște Dunărea, care curge pe o distanță de aproximativ 2.850 km și traversează 10 țări până la Marea Neagră, se află în micul oraș Donaueschingen din Germania.

Deși Donaueschingen este un oraș vechi fermecător, singura atracție turistică reală este Donauquelle, sursa Dunării („Donau” în germană), marcată de un mic bazin albastru de apă. Bazinul este încadrat de un gard din fier forjat și de un grup de statui alegorice sculptate de Adolf Heer în 1895.

Acestea înfățișează Baar, marele platou central al Germaniei, ca o mamă care îi arată fiicei sale, Dunărea, drumul spre lume.

Flominator

CC BY-SA 3.0

Dunărea începe oficial la punctul de întâlnire a două cursuri de apă, Breg și Brigach, de pe versanții estici ai munților Pădurea Neagră din Germania, care sunt parțial formați din calcar.

Cu toate acestea, localizarea sursei fluviului nu a fost lipsită de controverse. Breg, cel mai mare dintre cele două cursuri de apă care alimentează fluviul, își are originea în orașul Furtwangen, care susține că acesta este adevăratul loc de origine al Dunării.

Dar Donaueschingen a fost considerat în general ca fiind sursa Dunării încă din timpul Imperiului Roman.

Heinz Bunse

CC BY-SA 2.0

Heinz Bunse

CC BY-SA 2.0

Heinz Bunse

CC BY-SA 2.0

Încă din anii 1950, între municipalitățile Furtwangen și Donaueschingen a existat o rivalitate activă pentru revendicarea pretenției de a găzdui sursa „oficială” a Dunării.

Haseluenne

CC BY-SA 3.0

În 1981, guvernul german a aprobat ca izvorul din Furtwangen să nu mai fie etichetat Donauquelle pe hărțile oficiale.

Curiozități despre Dunăre

Razvan Mirel Unsplash

Dunărea are multe fețe. Conform culturii romane, este în mod distinct masculină, reprezentată ca zeul fluvial înțelept, cu barbă, Danubius. Dar în altă parte, Dunărea este feminină, o întruchipare a grației și a frumuseții. O statuie la izvorul Dunării, în orașul Donaueschingen din Pădurea Neagră a Germaniei, o înfățișează ca pe o tânără fecioară care stă lângă mama ei, uitându-se cu tristețe în aval. Mama — reprezentând aici Baarul, un platou ale cărui ape alimentează Dunărea — îi arată fiicei sale direcția pe care trebuie să o urmeze, spre est.

Dunărea a jucat un rol vital în colonizarea și evoluția politică a Europei centrale și de sud-est. Malurile sale, mărginite de castele și cetăți, au format granița dintre marile imperii, iar apele sale au servit ca o rută comercială vitală între națiuni.
Dunărea este al doilea fluviu ca lungime din Europa (după Volga), însă Dunărea trece prin 10 țări, iar bazinul său hidrografic se extinde pe alte nouă țări.
Datorită volumului său imens de apă, Dunărea este una dintre cele mai importante surse de apă potabilă din Europa Centrală. Fluviul alimentează milioane de oameni cu apă potabilă, în special pe locuitorii orașului german Stuttgart.
Măreția fluviului a fost mult timp celebrată în muzică. Celebrul vals An der schönen, blauen Donau (1867; Dunărea albastră), de Johann Strauss II, a devenit simbolul Vienei Imperiale. În secolul XXI, fluviul și-a continuat rolul de importantă arteră comercială.
A fost exploatată pentru energie hidroelectrică, în special de-a lungul cursurilor superioare, iar orașele de pe malurile sale – inclusiv capitalele Viena (Austria), Budapesta (Ungaria) și Belgrad (Serbia) – au depins de ea pentru creșterea lor economică.
În defileul Porților de Fier, Dunărea taie o cale între Carpați și Munții Balcani. Aceasta este una dintre cele mai dramatice porțiuni ale fluviului. În perioada comunistă, românii își riscau viețile pentru a traversa înot apele înguste și repezi spre Iugoslavia, uneori sub focul armelor gărzilor de frontieră.

O potecă periculoasă coboară de pe șosea până la Peștera Ponicova, pe malul apei, cea mai mare peșteră din Defileul Dunării.

Mai la est, construcția barajului Porțile de Fier din 1968 a făcut ca în cele din urmă frumoasa insulă Ada Kaleh, o fostă enclavă turcească, să fie scufundată. Oamenii au fost forțați să plece, iar covorul uriaș care căptușea odinioară podeaua moscheii, un cadou din partea sultanului Abdul Hamid al II-lea în 1903, a fost transferat la Marea Moschee din Constanța, pe coasta românească a Mării Negre, unde unii dintre foștii locuitori ai insulei au plecat să trăiască.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, germanii și-au navigat navele de-a lungul Dunării și le-au scufundat pentru a evita capturarea lor de către Uniunea Sovietică. Ca urmare, în prezent, încă se pot vedea navele de război scufundate pe malul fluviului, când nivelul apei scade. Această istorie a făcut ca Dunărea să fie supranumită cimitirul vechilor ambarcațiuni.