Cum a reușit exploratorul Nansen să cucerească cea mai mare insulă de pe planetă, după 8 încercări nereușite
Mulți călători și navigatori au încercat de multe ori să traverseze misterioasa Groenlanda. Între 1752 și 1886, au fost făcute opt încercări de a traversa cea mai mare insulă de pe Pământ, dar toate au eșuat. După ce au parcurs câțiva kilometri pe teritorul înghețat, toate expedițiile au fost oprite.
În 1888, exploratorul polar norvegian Fridtjof Nansen, în vârstă de 27 de ani, a reușit un lucru aparent imposibil: echipa aflată sub comanda sa a traversat cu succes insula Groenlanda (prin interior), cucerind astfel cea mai mare insulă de pe planetă.
Nasjonalbiblioteket, CC BY 2.0
Chiar și în condiții moderne, aceasta este o sarcină imposibilă pentru oamenii de știință, iar în 1888 era ceva complet irealizabil. Dar setea de cunoaștere și visul de a face imposibilul să se întâmple – de a fi primul care a pus piciorul pe pământul pe care nimeni nu a mai ajuns până atunci – l-au făcut pe Nansen să fie o parte din istoria lumii.
Fridtjof Wedel Nansen – cuceritorul ghețarilor și al permafrostului
Giuseppe Felici , CC BY 2.0
Fridtjof Wedel-Jarlsberg Nansen s-a născut în apropiere de Oslo, în data de 10 octombrie 1861, într-o familie de avocați.
De la mama sa, Adelaide Nansen, născută baroneasă Wedel-Jarlsberg, Fridtjof a moștenit caracterul său hotărât și iubirea pentru natură.
Adelaide era cunoscută ca o femeie inteligentă și curajoasă. Aceasta era pasionată de activitățile sportive, în special de schi, un sport considerat a fi nepotrivit pentru o femeie din clasa ei, în acele timpuri. Dar ea a fost cea care i-a insuflat fiului ei dragostea pentru munții înzăpeziți.
picryl.com
În tinerețe, Fridtjof a excelat în ceea ce privește schiatul. A câștigat chiar și campionatele norvegiene de mai multe ori. După absolvirea liceului, a trebuit să facă o alegere dificilă și serioasă între pictură și știință. În cele din urmă, Fridtjof a decis să meargă la universitate, la facultatea de zoologie.
Cum și-a imaginat un tânăr de 21 de ani că poate traversa calota glaciară a Groenlandei
Ca student în anul doi la universitate, Nansen a luat parte la prima sa călătorie în largul Oceanului Arctic. Pe nava maritimă Viking, el trebuia să descopere informații despre mamiferele marine și să monitorizeze gheața și condițiile meteorologice.
Expediția a durat din martie până în iulie 1882. Timp de un sfert din această perioadă, nava a plutit în derivă de-a lungul coastei de est a Groenlandei.
Nansen a descris amănunțit prima sa experiență în lucrarea sa de colecție, „Among seals and polar bears” (1924). Acest lucru l-a impresionat atât de tare pe tânăr, încât în mintea sa s-au născut planuri de cucerire a Groenlandei.
– Fridtjof_Nansen_LOC_03377u.jpg Domeniu public
În timp ce lucra la Muzeul Bergen, Fridtjof nu a renunțat niciodată la ideea de a vizita Groenlanda. Planurile sale erau extrem de ambițioase, dar și ridicole în același timp. Să traversezi o insulă acoperită cu o peliculă groasă de gheață pe schiuri?! Sinucidere! Așa i-a spus Dr. Grieg (căruia Nansen îi comunicase intențiile sale) și Nordenskiöld, cel mai important explorator polar al vremii.
În ciuda acestor păreri, Nansen a decis să călătorească la Stockholm și să se adreseze guvernului, prin intermediul Academiei de Științe, pentru a primi 5.000 de coroane pentru expediție.
Nansen a atras atenția ziariștilor, care au privit cu scepticism planurile sale. Autoritățile au refuzat să finanțeze proiectul lui Nansen. Sprijinul a venit pe neașteptate: un antreprenor danez, Augustin Hamel, i-a oferit lui Nansen cele 5.000 de coroane necesare.
Augustin Hamel a crezut în visul lui Nansen, deși era unul care părea imposibil să devină realitate.
Medicul danez G. Rink a jucat un rol important în pregătirile pentru expediție. El, ca toată lumea, credea că planul lui Fridtjof Nansen era absurd, dar tânărul Nansen era convins că va reuși.
Dificultățile pe care Nansen le-a întâmpinat în timpul expediției
Annie Spratt
Expediția a început în data de 2 mai 1888. Echipajul a plecat mai întâi în Scoția, cu un vapor de voiaj. În data de 9 mai, exploratorii au luat vaporul danez Tula spre Islanda, unde au debarcat în Isa Fjord în data de 20 mai. De aici, echipa a pornit spre coasta de est a Groenlandei pe nava industrială „Jason”.
În data de 17 iulie 1888, nava a ajuns la destinație, la așezarea Angmassalik, pe malul fiordului Sermilik. Pentru a putea continua expediția, echipa a avut de așteptat încă două zile, până în 19 iulie, pentru ca gheața să se mai topească.
În cele din urmă, după zece zile de luptă cu bucățile imense de gheață, echipa a ajuns la țărm. Însă, expediția a început de pe coasta stâncoasă a Groenlandei, mult mai la sud decât era prevăzut.
În data de 10 august, grupul a ajuns la fiordul Umbric, la aproximativ 200 km spre nord. După câteva zile de odihnă, legendara traversare a Groenlandei a început în data de 15 august 1888.
Internet Archive Book ImageCC0 1.0
Exploratorii au parcurs cea mai mare parte a traseului cu ajutorul schiurilor. Din arhivele expediției reiese clar în ce condiții inumane a trebuit să supraviețuiască echipa. Temperatura era de până la -45 °C.
A. Bloch, from a photo
În data de 3 octombrie, după ce au parcurs 470 km, expeditorii au ajuns pe coasta de vest. În 6 octombrie, echipa condusă de către Fridtjof Nansen a ajuns la golfurile înguste și stâncoase de pe coasta de vest. Din păcate, exploratorii pierduseră vaporul spre Norvegia.
Annie Spratt
Echipa a petrecut o iarnă întreagă în Gotthob, un oraș din vestul Groenlandei care făcea parte din regatul danez. În această perioadă, Nansen a locuit cu eschimoșii, unde a învățat despre obiceiurile, limba și meseriile lor. În data de 15 aprilie 1889, Nansen și grupul său au plecat cu vaporul Widbjorn spre Copenhaga pentru a se întâlni cu Augustin Hamel. S-au întors acasă triumfători în data de 30 mai 1889.
Ce rezultate a avut expediția
Andre Boysen
Publicul a perceput expediția lui Nansen în Groenlanda în primul rând ca pe o realizare sportivă. Cu toate acestea, proiectul Nansen a avut o mare importanță pentru dezvoltarea geografiei fizice.
Datorită lui, a fost dezvăluită pentru prima dată natura distribuției ghețarilor de pe coasta de est și de vest a Groenlandei. Presupunerea lui Nordenskiöld (cel mai important explorator polar al vremii) privind existența unor oaze în interiorul insulei a fost respinsă. Nansen a ajuns la concluzia că ghețarii din Groenlanda trebuie considerați ca un model exact pentru ghețarii cuaternari, influențând procesele atmosferice din emisfera nordică.
În plus, Nansen a făcut o afirmație uluitoare: ghețarul din Groenlanda are forma unui scut convex care se extinde spre nord. Cel mai înalt punct înregistrat de echipa lui Nansen se află la capătul sudic al insulei.
Pe măsură ce vă deplasați spre nord, ghețarul devine mai puțin înalt și mai plat. Forma matematic impecabilă a Groenlandei se datorează în primul rând proceselor atmosferice. Astfel, curentul constant determină periodic ruperea ghețarului și formarea de aisberguri. Unul dintre acestea a fost cel care a provocat teribilul dezastru din 1912 – scufundarea Titanicului. Ghețarul Jakobshavn este considerat responsabil de producerea aisbergului care a dus la scufundarea Titanicului.
Xavier Balderas Cejudo
Alexander Hafemann
Mai mult decât atât, Nansen a făcut descoperirea importantă: suprafața Groenlandei nu este acoperită de gheață, ci de zăpadă. Iar această zăpadă nu se topește și nu se diminuează nici măcar în timpul lunilor de vară.
Ludvig Forbech , CC BY-SA 4.0
Fritjof Nansen este un nume pe care puțini îl cunosc în zilele noastre. Există străzi care îi poartă numele și monumente ridicate în onoarea sa, dar acest lucru este prea puțin în comparație cu ceea ce a făcut pentru umanitate. Nansen este un exemplu despre cum încredere în sine poate muta munții din loc.