Cele mai iubitoare mame din lumea animală
Nimic nu se compară cu dragostea de mamă, iar animalele nu fac excepție. Dacă aveai impresia că acestea nu sunt atente cu micuții, ei bine te-ai înșelat.
Animalele au o dragoste la fel de mare pentru puii lor şi au grijă de ei cu sfinţenie, fie că este vorba de sacrificiu de sine sau de procurarea hranei fără a mai ține cont de obstacole. Astfel, multe mămici din regnul animal dau dovadă de mult devotament, curaj pentru a își crește puii.
Oamenii de ştiinţă împart animale în două categorii, în funcţie de felul în care îşi cresc puii: R şi K.
Cei din categoria R au, în general, mulţi copii simultan, iar aceştia ajung la maturitate destul de repede. Animalele din categoria K, categorie în care sunt înscrişi, de altfel, şi oamenii, fac pui mai rar, iar aceştia au nevoie de mai mult timp pentru a deveni adulţi.
Prin urmare, ”părinţii” îi îngrijesc pentru o perioadă mai lungă de timp. Dacă femelele urangutan nu se despart nicio clipă de puii lor timp de doi ani, iar cele elefant sunt ajutate de toate mămicile din comunitate pentru a își crește puiul, te invităm să descoperi și alte mămici eroine din regnul animal.
Ursul polar
În timpul sarcinii ursoaica ia în greutate aproape dublu față de greutatea sa corporală obișnuită, pentru că această grăsime este necesară micului pui. După ce se îngrașă, ursoaica sapă un bârlog unde intră într-un stadiu similar hibernării (temperatura ambientală atinge -40 grade Celsius), nu mănâncă timp de 2 luni și doarme în timpul nașterii. Nou-născuții vin pe lume în general între lunile noiembrie-februarie, sunt orbi și lipsiți de dinți, astfel ei rămân lângă mamă 2 ani până învață să devină independenți.
Din nefericire, masculii de urs polar își abandonează femelele după împerechere. Tocmai de aceea, ursoaica este nevoită să se descurce singură cu micuții.
Pinguinul imperial
Dupa ce depune un ou (perioada de curtare începe în martie-aprilie), mama penguin îl lasă în grija unui mascul (timp de un an) pentru a fi protejat de frig sau de păsări. Femela călătorește până la 74 km pentru a ajunge la ocean și la pește, apoi se întoarce la locul de incubație (pe care trebuie să-l mute) pentru a regurgita mâncarea puiului.
Rolurile se inversează în ceea ce privește creșterea puiului. Tatăl călătorește până la ocean pentru a aduce hrană, iar mama, folosind căldura buzunarului său îl încălzește pe micuț.
Această etapă durează aproximativ două luni.
Citește și: 24 de fotografii cu păsări care au grijă de puii lor în orice condiții
Ghepardul
Femelele ghepard au de obicei în grijă între 4 și 6 pui, pentru că cei mici nu se nasc cu instinct de supraviețuire. Mama trebuie să-i învețe să se descurce în mediul înconjurator, ceea ce poate dura aproape 2 ani.
Interesant este că la fiecare 4 zile își mută „așternutul” pentru ca familia să nu fie depistată de către prădători, după miros.
După acest interval mama trece la întemeierea unei noi familii. Băieții rămân împreună toată viața, dar fetele părăsesc grupul după aproximativ 6 luni.
Elefantul
Femela elefant este recunoscută faptului că dă naștere celui mai mare pui de pe Pământ, care cântărește în medie 90 kg.
Mama elefant trece printr-o sarcină de 22 luni, iar alăptarea durează între 4-6 ani. Puii se nasc inițial orbi, aceștia depinzând foarte mult de mamă, fiind, de asemenea, incluși într-o societate matriarhală unde rămân până la 16 ani.
Astfel, femelele vârstnice au grijă de micul pui. Întreaga turmă îl adăpostește pe cel mai tânăr membru și își ajustează ritmul de mers. Mama este cea care îl hrănește.
Foca
Femela de focă elefant cântărește până la 770 kg, iar masculul e de patru ori mai mare. După ce femelele rămân însărcinate, acestea acumulează și mai multă greutate, pe o durată de timp de 11 luni.
Însă, când nasc acestea trec printr-un proces de slăbire de aproape 270 kg în mai puțin de 1 lună, timp în care se preocupa doar de pui. Ele își hrănesc micuții cu lapte, care conține 48% grăsime, în mod continuu timp de 12 zile fără a mânca. În acest mod puii acumulează aproximativ 2,3 kg pe zi.
Urangutanul
Mama urangutan construiește un cuib în fiecare noapte, din ramuri și frunziș, aceasta amenajând mai mult de 30000 de case într-o viață.
În plus, femele urangutan își ține mai tot timpul bebelușii în brațe sau în spate, hrănindu-i până ajung la vârsta de 6-7 ani. În primii doi ani de viață – puii se bazează exclusiv pe mamă pentru hrană și transport. Masculii vin doar ca să se împerecheze, iar puii de sex masculin se desprind mai repede de mame decât cei de sex feminin. În plus, femelele le vizitează pe cele care le-au dat naștere timp de 15-16 ani.
Ursul Koala
Femela de koala se hrănește doar cu frunze otrăvitoare de eucalipt, iar sistemul său digestiv poate tolera această plantă, datorită intestinelor pline de bacterii speciale care detoxifică frunzele.
Puii nu se nasc însă cu această abilitate, dar mama le vine în ajutor și îi ajută să capete toleranța, hrănindu-i cu propriile fecale.
După naștere, puii petrec aproape 6 luni în marsupiul mamei. După acest interval, aceștia stau în spatele mamei încă 6 luni.
Aligatorul
Cuibul femelei aligator este format din plante aflate în putrefacție care produc caldură, astfel încât mama nu mai este nevoită să stea pe ouă. Cercetătorii au monitorizat perioada de 2 luni de incubație și au descoperit că dacă temperatura e mai mică de 31 de grade se va naște o femelă, iar dacă depășește 33 de grade se va naște un mascul. După eclozare, mamele își cară puii în gură, timp de un an, pentru a îi proteja.