Ce este „blestemul lui Tutankhamon”: Explicația pentru morțile misterioase ale celor care au intrat în mormântul faraonului
„Oricine îndrăznește să tulbure odihna veșnică a faraonului este expus blestemului mumiei sale”. Cel puțin, asta a vrut să ne facă să credem mitul pentru o lungă perioadă de timp. Multă vreme, unii oameni au crezut că ciupercile vechi de mii de ani ar putea fi cauza unor morți curioase legate de deschiderea mormântului lui Tutankhamon.
Încă de când Howard Carter a descoperit mormântul lui Tutankhamon în 1922, au început să apară zvonuri despre un presupus blestem care a afectat echipa arheologului.
MF Photos
Într-adevăr, moartea de-a lungul anilor a mai multor persoane asociate cu săpăturile arheologice a alimentat îndoielile cu privire la un blestem care s-ar fi abătut asupra deschiderii mormântului celui de-al unsprezecelea faraon al celei de-a 18-a dinastii din Egiptul antic și a descoperirii mumiei sale. Presa din acea vreme a fost plină de speculații.
Până la 25 de decese considerate „suspecte”
Prima moarte accidentală raportată a fost cea a canarului lui Carter. „În ziua în care Carter a deschis mormântul, un șarpe i-a ucis canarul”, amintește Business Insider. O parte din personalul egiptean a considerat întâmplarea ca fiind „un avertisment din partea spiritului faraonului”, a relatat New York Times.
Ideea unei sentințe legate de intruziunea exploratorilor în viața privată a defunctului faraon (născut în 1345 î.Hr. și decedat în 1327 î.Hr.) s-a impus cu adevărat în mass-media atunci când, în 1923, George Herbert, al 5-lea, conte de Carnarvon a murit de pneumonie.
Lordul Carnarvon a murit de febră la Cairo, împreună cu câinele său, la câteva luni după deschiderea sarcofagului lui Tutankhamon, eveniment la care fusese prezent.
Oficial, cauza morții a fost pneumonia, agravată de o mușcătură de insectă infectată. Dar pentru că fusese prezent la deschiderea mormântului lui Tutankhamon, cu câteva luni înainte, zvonurile despre un blestem al faraonului au început să circule.
Zvonurile s-au amplificat după ce finanțatorul american George Jay Gould a murit în mai 1923 tot de pneumonie, la câteva luni după ce a vizitat mormântul.
Alți arheologi și experți occidentali care au vizitat mormântul în timpul săpăturilor, situat în Valea Regilor de lângă Luxor, au murit destul de tineri de-a lungul anilor. Pneumonie, sinucidere, accidente de mașină, împușcături și incendii: în total, presa a numărat până la 25 de decese „suspecte” care ar putea fi legate de descoperirea arheologică, care a devenit una dintre cele mai legendare din toate timpurile.
Mitul mumiei răzbunătoare a fost lansat și chiar preluat în cultura populară.
Citește și: Povestea lui Howard Carter, arheologul care a descoperit mormântul lui Tutankhamon
Ciuperci… sau pură întâmplare?
EditorfromMars, CC BY-SA 4.0
În secolul al XX-lea, oamenii de știință au încercat să explice acest fenomen, căutând urme de ciuperci sau gaze toxice care emanau din camera funerară, care fusese închisă timp de mii de ani.
Doi medici au publicat o scrisoare în The Lancet în 2003 în care afirmau că aspergillus, un mucegai comun, ar fi putut să-l îmbolnăvească pe Lord Carnarvon, pe finanțatorul american George Jay Gould și pe alții. Aspergillus poate provoca o tuse severă și o infecție pulmonară la cei cu un sistem imunitar slăbit. Lordul Carnarvon a început să viziteze Egiptul după ce un accident rutier grav i-a afectat plămânii, ceea ce l-ar fi făcut deosebit de susceptibil la mucegai.
EditorfromMarsCC BY-SA 4.0
Dar în 2013, cercetătorii de la Universitatea Harvard au efectuat un studiu asupra petelor maro găsite pe pereții mormântului lui Tutankhamon. Deși au găsit urme de ciuperci și bacterii, aceștia au susținut că aceste microorganisme nu reprezentau o amenințare pentru vizitatori, deoarece nu mai erau active. Așadar, nu este clar dacă aspergillus sau orice alte ciuperci au contribuit la moartea lordului Carnarvon și a altora.
Chiar și astăzi, arheologii poartă mănuși și măști pentru a se proteja de agenții patogeni antici. Ideea unui blestem a rămas în mintea oamenilor, în ciuda numeroaselor voci care au ridicat îndoieli cu privire la acest presupus mister.
Cea mai simplă explicație ar fi cea a lui Frank McClanahan, un medic care l-a tratat pe Lord Carnarvon în timpul bolii sale. Potrivit lui, numărul deceselor sunt puține, comparativ cu numărul mare de oameni care au vizitat mormântul faraonului.
„Acolo erau arheologi care veneau și plecau tot timpul, din toate părțile lumii. Dacă te uiți la orice mare mulțime de oameni și o verifici mai târziu, o să găsești un anumit procent de decese în rândul lor”, a declarat Frank McClanahan, într-un interviu din 1972, relatează Business Insider.
