Castelul bântuit al Iuliei Hașdeu, templul lumii de dincolo
Cât de multă iubire să cuprindă inima unui om, biet trup pământean, astfel încât să sfideze legile vieții, invocând spiritul celui plecat? Câtă nebunie? Câtă sfidare? Câtă luciditate?
Despre Bogdan Petriceicu Hașdeu și fiica acestuia, Iulia Hașdeu, probabil au auzit mulți. Bogdan Petriceicu Hașdeu a fost un tată care a iubit prea mult, dincolo de puterea rațiunii și a cunoșterii, îndrăznind să înfrunte un destin care a luat de lângă el cea mai prețioasă comoara a sa: Iulia Hașdeu.
Templul din Câmpina închinat Iuliei Hașdeu a fost locul de refugiu pentru Bogdan Petriceicu Hașdeu, după moartea unicei sale fiice. Despre Castelul din Câmpina se spune că ar fi unul dintre cele mai bântuite construcții de acest fel din ţara noastră.
Extrem de afectat de moartea Iuliei, la care ţinea foarte mult, Hașdeu a construit, la Câmpina, între 1894 şi 1896, un edificiu straniu, menit să-i mijlocească tatălui îndurerat comunicarea cu fiica sa, din Ceruri, prin şedinţe de spiritism. A fost denumit Castelul Magului sau „Templul Spiritist de la poalele Carpaţilor”. Această construcţie, alături de cavoul familiei Hașdeu, din cimitirul bucureştean Bellu, sunt unicele temple spiritiste din lume.
Se spune că toate întrunirile oculte care aveau loc la castelul din Câmpina au fost descrise într-un jurnal chiar de Bogdan Petriceicu Hașdeu. Din perioada 23 decembrie 1890 până în 18 aprilie 1903 s-a păstrat transcrierea unui număr de 101 rezumate ale şedinţelor de spiritism. Potrivit acestora, Iulia vorbea despre casă, îi dădea tatălui ei sfaturi cu privire la diverse probleme şi povestea chiar şi despre vieţile ei anterioare.
Povestea Iuliei Hașdeu este una tragică. Iulia avea în ea suflul geniului, iar mintea sa era cu adevărat sclipitoare. La vârsta de 2 ani și jumătate știa alfabetul, la 4 ani putea scrie, și nu doar în română, ci și în franceză sau germană, iar la 5 ani compunea deja poezii.
O poveste relatează că Alexandru Macedonski venit în vizită în casa lui Hașdeu a rămas uimit de inteligența, memoria si precocitatea copilei. Văzând fetița, pe atunci în vârstă de 4 ani, poetul a întrebat-o amical dacă știe versuri, iar fetița, curajoasă, nu i-a răspuns, ci l-a întrebat la rândul său: “Dar tu?”. Poetul i-a recitat atunci una din poeziile sale pe care micuța Iulia a ascultat-o cu atenție, după care a plecat într-o altă cameră. S-a întors în scurt timp și a recitat poetului, cuvânt cu cuvânt, poezia pe care o auzise cu puțin timp înainte pentru prima oară.
Iulia Hașdeu a fost prima femeie din România care a studiat la Sorbona. Aceasta s-a înscris la prestigioasa universitate pe când avea doar 16 ani, însă, în ciuda vârstei fragede, Iulia reușea să își uimească profesorii.
Citește și: 15 locuri părăsite care îți dau fiori
Din păcate, doi ani mai târziu apar primele semne ale tuberculozei, boala pe care Iulia voia să o înfrunte. În ciuda tratamentelor primite de la medici prestigioși, starea tinerei paciente se degrada văzând cu ochii. Dar, spre disperarea celui care era numit „bătrânul Hașdeu” (deși avea numai 50 de ani în momentul pierderii fiicei sale), tratamentele nu au funcționat, iar Iulia moare, în 1888. Apropiații familiei Hașdeu susțineau că dacă Iulia ar fi avut o existență mai lungă, geniul ei nu ar fi cunoscut precedent în limba română, și l-ar fi întrecut chiar și pe cel al lui Eminescu.
Hașdeu nu s-a resemnat niciodată cu pierderea celei mai dragi ființe. Acesta chiar a primit un mesaj neașteptat de la Iulia, în care spunea: „Sunt fericită; te iubesc; ne vom revedea; asta ar trebui să-ți fie îndeajuns”. Nu este un secret că atât cavoul Iuliei de la cimitirul Bellu, cât și casa de la Câmpina, au fost construite după directivele riguroase ale spiritului acesteia. Astfel, Bogdan Petriceicu Hașdeu a suferit enorm, iar spiritismul a fost un refugiu, o încercare de a lua contact cu fiica sa.
Până la construirea renumitului castel de la Câmpina, locurile de desfășurare ale ședințelor de spiritism au fost variate, de exemplu cavoul Iuliei din cimitirul Bellu sau biroul lui Hașdeu de la Arhivele Naționale, unde era director.
De-a lungul timpului, pe lângă spiritul Iuliei Hașdeu a fost invocat și cel al mamei acesteia, al lui Nicolae, fratele lui Hașdeu. De asemenea, Bogdan Petriceicu Hasdeu a comunicat și cu spiritele lui Tadeu și Alexandru Hașdeu, bunicul și tatăl scriitorului.
Interesant este că templul de la Câmpina a devenit o sursă de legende despre fantome încă de pe vremea în care Hașdeu organiza şedinţele de spiritism. Se spunea că noaptea, dincolo de porţile ferecate ale Castelului, se auzea Iulia cântând la pian, iar tatăl ei extrem de fericit, care exclama: „Bravo!”.
Şi după moartea lui Hașdeu, din 1907, în acest templu ar fi avut loc tot felul de fenomene aparent inexplicabile. O întâmplare stranie s-ar fi produs în 1957, după ce castelul a fost transformat în cazarmă militară. Pus de superiori, un soldat a încercat să scoată din clădire statueta Hristului. Deşi acesta pare a fi cel mai uşor exponat din muzeu, n-a putut fi clintit. În cele din urmă, a fost lăsat la locul lui, unde se află şi astăzi.
Citește și: 15 locuri misterioase pe care nu îți este permis să le vizitezi
