Care sunt diferenţele dintre burka, hijab și niqab, vălurile purtate de femeile musulmane?
Multe femei musulmane trăiesc în întregime ascunse sub văluri lungi. Coranul nu recomandă ascunderea feței unei femei.
Ca și în cazul multor alte scrieri religioase, referința la vestimentație este deschisă la interpretări și a fost modelată de secole de culturi din diferite națiuni.
Acoperirea capului femeilor cu un văl nu este legată istoric de islam și nici măcar de religiile monoteiste.
Prin preluarea unei tradiții străvechi, creștinismul a răspândit obiceiul de a se acoperi capul, pe baza primei scrisori a lui Pavel către Corinteni (11, 2-16). Vălul și-a făcut astfel intrarea în monoteism, fiind imediat interpretat ca un element distinctiv al genului feminin și un simbol al supunerii femeii față de bărbat.
Elin Tabitha
Vălurile sunt considerate un semn de modestie de către persoanele care le poartă și un simbol al credinței religioase, însă nu toată lumea este de acord cu ele, iar în unele țări, cum ar fi Franța și Danemarca, există o interdicție de a purta articole de îmbrăcăminte care acoperă fața în public, conform bbc.co.uk.
Burka, hijab, niqab, jilbab – care este diferența?
AHMAD AZWAN AZMAN
Există o mare confuzie între burka, hijab, niqab și jilbab. Totuși, fiecare văl are propria sa particularitate.
Hijab-ul este o eșarfă care ascunde părul, urechile și gâtul, lăsând doar fața neacoperită. Prin urmare, nu este un voal complet. De asemenea, unele femei își acoperă doar părul cu hijab, văl ce poate fi și în alte nuanțe mai deschise, nu numai în negru, gri sau albastru închis.
Însă, culoarea aleasă pentru voal trebuie să rămână discretă. Aceasta este cea mai comună formă în religia musulmană.
În general negru, niqab-ul este format din două voaluri. Primul acoperă părul, iar cel de-al doilea ascunde întreaga față, cu excepția ochilor. Acesta este adesea purtat de adepții islamului riguros, cum ar fi salafii, pentru a proteja femeile de privirile străinilor.
Jilbab-ul este un articol de îmbrăcăminte care se află undeva între niqab și hijab. Acest articol vestimentar este asemănător cu o rochie lungă care ascunde întregul corp, cu excepția feței. Vălul este purtat în principal de femeile saudite, iraniene și indoneziene, care îl consideră uneori ca fiind un veșmânt religios „pur”. Nuanța jilbabului este adesea una închisă, dar acest lucru nu este obligatoriu.
Burka contemporană este un văl care acoperă corpul și fața. Îmbrăcămintea este de obicei de culoare închisă (însă nu este obligatoriu), iar la nivelul ochilor există o plasă prin care femeia poate vedea.
Rama CC BY-SA 2.0 fr
A fost o vreme când burka era asemănătoare cu chadri, o haină tradițională purtată de femeile afgane. Acest model integral este destul de recent. El a fost impus în anii 1990 de către talibanii afgani fanatici, ceea ce a provocat numeroase dezacorduri în rândul învățaților islamici.
Wasim Mirzaie
Ahmed ツ
De fapt, Coranul nu pare să impună un anumit cod vestimentar, ci mai degrabă recomandă o vestimentație modestă, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Acest văl nu este menit să protejeze femeile, ci mai degrabă să evite tentația din partea bărbaților. Burka este purtată foarte rar în afara Afganistanului.
Citește și: De ce unele femei iraniene poartă măști care seamănă cu o mustață?
Ce țări au interzis niqab-ul, burka și alte articole de îmbrăcăminte tradiționale musulmane?
أخٌفيالله
În ultimul deceniu, o serie de țări europene s-au alăturat națiunilor africane, printre care Camerun, Ciad și Niger, interzicând femeilor să poarte acoperirea integrală a feței – multe dintre ele ca răspuns la o amenințare sporită a terorismului, conform thesun.co.uk.
Multe națiuni au interzis diferite forme de îmbrăcăminte islamică pentru cap – multe dintre ele în ultimul deceniu. Printre acestea se numără:
Sri Lanka – Țara a interzis burka în 2021, în urma unui val de atacuri sinucigașe asupra unor hoteluri și biserici în duminica Paștelui, care au ucis cel puțin 250 de persoane și au rănit sute. Oficialii au declarat că aceste veșminte care acoperă trupul femeilor sunt un „semn de extremism religios”.
Tunisia – În 2019, premierul Youssef Chahed a interzis purtarea niqab-ului în birourile guvernului tunisian „din motive de securitate”.
Austria – Burka a fost interzisă de guvern în 2017. O nouă interdicție, în 2019, împiedică copiii din școlile primare să poarte niqab-uri.
Danemarca – O lege introdusă în 2018 înseamnă că poliția poate da instrucțiuni femeilor să își scoată vălul sau să le ceară să părăsească zonele publice.
Franța – Prima țară europeană care a introdus această interdicție în 2010. Legea interzice purtarea de articole care acoperă fața, inclusiv măști, căști, cagule, niqab, burka și alte văluri care acoperă fața în locuri publice, cu excepția unor circumstanțe specifice.
Belgia – O interdicție privind îmbrăcămintea care acoperă fața, cum ar fi niqab sau burka islamică, a intrat în vigoare în 2011 din motive de securitate, pentru a permite poliției să identifice persoanele. În 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a confirmat interdicția privind burka și vălul islamic integral. Însă, din septembrie 2021, interdicția va fi ridicată în universitățile din regiunea francofonă Valonia.
Țările de Jos – În 2018, Camera superioară a Parlamentului olandez a adoptat o lege care interzice vălul care acoperă fața în spații publice, cum ar fi școlile, spitalele, transportul public și clădirile guvernamentale. Măsura nu se aplică pe străzile publice. Sunt permise vălurile de cap, deoarece fața este încă vizibilă.
Letonia – În ciuda faptului că în Letonia trăiesc aproximativ 1.000 de femei musulmane, guvernul a introdus în 2016 o interdicție privind burka.
Bulgaria – Bulgaria a interzis burka în 2016, iar femeile care nu se conformează riscă să li se taie ajutoarele sociale.
Camerun – Țara a interzis purtarea vălului islamic integral, inclusiv burka, în regiunea Fat North în 2015. Aceasta a venit după ce două femei kamikaze, îmbrăcate în aceste veșminte religioase, s-au aruncat în aer, ucigând 13 persoane. Guvernatorul regiunii majoritar musulmane a declarat că măsura a fost luată pentru a preveni alte atacuri.
Tadjikistan – În 2017, în această țară din Asia Centrală a fost introdusă o legislație care obligă oamenii să „respecte hainele și cultura națională tradițională”. Femeile din Tadjikistan poartă în mod tradițional o eșarfă legată în spatele capului, mai degrabă decât un hijab, care se înfășoară sub bărbie. Interdicția a fost privită pe scară largă ca o încercare de a împiedica femeile să poarte haine islamice.
Ciad – În 2015, Ciadul a interzis, de asemenea, persoanelor să poarte vălul integral, în urma a două atacuri sinucigașe cu bombă comise de gruparea militantă islamistă nigeriană Boko Haram. Primul ministru a declarat că vălul a fost folosit ca un „camuflaj” de către militanți și a afirmat că forțele de securitate vor arde toate vălurile integrale vândute în piețe.
Congo-Brazzaville – În 2015, autoritățile au interzis persoanelor să poarte vălul islamic integral, inclusiv niqab și burka, în locuri publice. De asemenea, au interzis musulmanilor din alte țări să petreacă nopțile în moschei, în cadrul unor măsuri despre care au susținut că au fost concepute pentru a contracara extremismul.
Gabon – La scurt timp după ce Camerun a introdus o interdicție, Gabon i-a urmat exemplul. Țara a anunțat în 2015 că vălul integral nu va fi permis în locurile publice și la locurile de muncă. Țara majoritar creștină a declarat că a fost impulsionată să facă acest lucru din cauza atacurilor din Camerun.
China – China a interzis femeilor din Urumqi, capitala regiunii Xinjiang, să poarte burka și văl pentru a „reprima extremismul religios”. Măsura a fost luată după decenii de discriminare etnică și religioasă împotriva populației de etnie uigură din Xinjiang, care numără 10 milioane de locuitori.
Maroc – Autoritățile au interzis fabricarea, comercializarea și vânzarea vălului burka în 2017.
Norvegia – Țara a interzis ca personalul să poarte vălul integral în școli și grădinițe.
Algeria – În 2018, autoritățile algeriene au interzis femeilor să poarte vălul integral al feței, sau niqab, la locul de muncă, invocând motive de identificare a persoanelor.
wikipedia.org
Citește și: De ce musulmanii și evreii nu consumă carne de porc?