„Când îți lași în urmă propria țară și îți duci armata pe teritoriul unui inamic, te afli pe un teren critic.” – Sun Tzu în Arta războiului.

Mulți comandanți militari nu au ținut cont de avertismentul lui Sun Tzu cu privire la invadarea unui teritoriu inamic. Așa a fost cazul regelui maghiar Carol Robert d’Anjou.

Carol Robert d’Anjou
Domeniu public

Deoarece Basarab I – domnitor al Țării Românești, a rupt relațiile cu Ungaria și a refuzat plata tributului de vasal, în septembrie 1330, Carol Robert d’Anjou pornește o campanie de pedepsire a domnitorului român și de recucerire a teritoriului pierdut.

Armata lui Carol Robert d’Anjou era formată din aproximativ 30.000 de oameni, fiind astfel mult mai numeroasă și mai bine echipată decât cea a lui Basarab I.

wikipedia.org
Domeniu public

Prima parte a campaniei a decurs bine, maghiarii ocupând cetatea Severinului. Basarab I a încercat să ceară pacea, dar Carol Robert d’Anjou a refuzat și a continuat marșul armatei sale.

wikipedia.org
Domeniu public

Acest lucru l-a ambiționat și mai mult pe Basarab I să-l înfrângă pe Carol Robert d’Anjou. Armata sa, în frunte cu el, a reușit să creeze o ambuscadă într-o regiune muntoasă.

József Molnár
Public Domain

Bătălia, care a durat patru zile s-a petrecut în locul numit Posada – un loc necunoscut astăzi în teren, s-a soldat cu victoria armatei lui Basarab I și cu un dezastru pentru Carol Robert d’Anjou, devenind un punct de cotitură în politica Ungariei, care a trebuit să-și abandoneze speranțele de extindere a regatului.

wikipedia.org
Domeniu public
wikipedia.org
Domeniu public

Pentru Țara Românească, victoria a însemnat o creștere a moralului și o evoluție ulterioară a statului independent. De altfel, bătălia de la Posada a fost un conflict care a avut drept urmare independenţa Ţării Româneşti și naştere unui nou stat feudal independent pe harta Europei.

Mai mult decât atât, această victorie a reprezentat și începutul unei perioade de relații tensionate între Basarab I și Regatul Ungariei, care a durat până în 1344, când Basarab I l-a trimis pe fiul său Nicolae Alexandru, un diplomat excelent, pentru a restabili o relație între cele două state.

Localizarea zonei unde a avut loc bătălia dintre armata lui Basarab I și cea a lui Carol Robert d’Anjou

Nici până astăzi nu se știe cu exactitate unde este Posada. Istoricii au optat pentru locuri precum: Valea Oltului, în Țara Loviștei la Titești, în zona Mehadiei (în Banatul de Severin), pe culoarul Rucăr-Bran sau Valea Prahovei.

Conform istoricului român Neagu Djuvara, bătălia de la Posada a avut loc într-o regiune muntoasă de lângă granița dintre Oltenia și Severin
 Nicolae Iorga considera că bătălia a fost purtată „în cazanul de la Posada, pe drumul Câmpulungului”.
Ultima teorie plasează conflictul dintre unguri şi români pe Cheile Bistriţei din Vâlcea, în apropierea a două monumente de cult şi patrimoniu: Mănăstirea Bistriţa şi Mănăstirea Arnota, din comuna Costeşti, în Oltenia de sub Munte. Această teorie este prezentată în cartea Adevărata Posada – Defileul Bistriţei, scrisă de arhimandritul dr. Veniamin Micle.

Citește și: Viața lui Ștefan cel Mare, domnitorul care a condus Moldova timp de 47 de ani