Bărbatul de la Varna: Cel mai bogat mormânt din mileniul al V-lea î.Hr.
În anii ’70, un muncitor pe nume Raycho Marinov a descoperit accidental necropola din Varna, Bulgaria. Bărbatul lucra cu excavatorul când a dat peste câteva rămășițe umane și obiecte valoroase care fuseseră îngropate sub pământ de milenii. Marinov nici nu-și putea imagina că a descoperit unul dintre cele mai importante situri arheologice.
Arheologul Ivan Ivanov a continuat cu organizarea săpăturilor, iar acestea au durat din 1972 până în 1991. Multă muncă, însă multe informații descoperite.
Arheologii bulgari au petrecut mai mult de 15 ani săpând 312 de morminte. Toate sunt dintr-o perioadă relativ scurtă, cuprinsă între 4600 și 4200 î.Hr. – un punct esențial în istoria omenirii, când oamenii abia începeau să descopere secretele prelucrării metalelor.
Dacă inițial părea doar o simplă descoperire a unui mormânt antic, după mai multe analize a ieșit la iveală faptul că necropola este o descoperire extrem de importantă.
Deși se spune adesea că leagănul civilizației este zona cuprinsă între Mesopotamia și Egipt, civilizația din Varna avea, la vremea respectivă, tehnologii de orfevrărie (prelucrarea metalelor prețioase) necunoscute celor mai faimoase popoare asiatice și africane.
Cultura din Varna
Cultura Varna, așa cum a devenit ulterior cunoscută, a fost o civilizație avansată, mai veche decât imperiile Mesopotamiei și Egiptului și prima cultură care a reușit vreodată să creeze artefacte din aur.
Varna a fost, de asemenea, locul celei mai mari necropole preistorice cunoscute din sud-estul Europei, reflectând o bogăție de practici culturale, rituri funerare complexe, un sistem de credințe străvechi și capacitatea de a produce bunuri artizanale. Locul a devenit cunoscut și ca leagănul civilizației europene, foarte aproape de Solnița, cel mai vechi și mai bogat oraș de pe continentul nostru.
Descoperirile arheologice arată că între 4.600 și 4.200 î.Hr. oamenii au început prelucrarea aurului în zona Varna. Cu timpul, afacerile cu aur din zonă au devenit înfloritoare, deoarece locuitorii aveau bunuri prețioase pe care le dădeau la schimb altor civilizații. Oamenii din Varna au realizat tranzacții comerciale cu unele civilizații din zona Mării Mediterane și de lângă Marea Neagră, ceea ce le-a permis să se dezvolte rapid.
Golful adânc de-a lungul căruia se află așezarea Varna a oferit oportunitatea creării unui port pentru navele care străbăteau apele Mării Neagre, iar zona a devenit un centru prosper pentru comerț.
Intensificarea activității comerciale le-a permis aurarilor să își dezvolte afacerile foarte repede și astfel a apărut un mare decalaj social între cei care produceau obiecte din aur și cei care erau pur și simplu negustori sau fermieri.
Descoperirea civilizației antice din Varna
În necropolele vechi din Varna au fost descoperite aproximativ 300 de morminte și au fost recuperate 22.000 de artefacte, inclusiv peste 3.000 de obiecte în aur, cu o greutate totală de 6 kilograme. Alte relicve au inclus obiecte din cupru, unelte de silex, bijuterii, cochilii de moluște, ceramică, cuțite de obsidian și mărgele.
Analiza mormintelor a arătat că societatea din Varna era foarte structurată: membrii elitei erau îngropați într-un giulgiu cu ornamente din aur cusute, iar mormintele lor erau umplute cu diferite ornamente tot din aur, dar și topoare grele din cupru și obiecte din ceramică, în timp ce mormintele oamenilor mai săraci erau simple, fără obiecte prețioase. Așadar, bogățiile găsite în morminte sunt prima dovadă a ierarhiilor sociale din evidența istorică.
Bogăția mormântului 43
Deși au fost descoperite multe morminte cu numeroase bogății, a existat unul mai special: Mormântul 43. În interiorul acestuia, arheologii au descoperit rămășițele unui om de rang înalt care pare să fi fost un conducător sau un lider. În mormântul s-a găsit mai mult aur decât se găsea în orice alt loc al lumii la acea vreme. Lângă rămășițele care au devenit cunoscute sub numele de „bărbatul de la Varna” a fost găsit un sceptru – un simbol al rangului înalt sau al puterii spirituale.
Mormântul este important nu numai pentru bogăția bunurilor găsite, ci și pentru că este primul mormânt găsit până în prezent în Europa al unui membru din elita masculină. Înainte de acesta, au fost descoperite doar morminte de femei și copii care conțineau bogății.
Arheologul Marija Gimbutas a prezentat ipoteza că la sfârșitul mileniului V î.Hr. a început tranziția de la societățile matriarhale indo-europene la dominația masculină în Europa. Tocmai în cultura Varna s-a observat că în această perioadă bărbații au început să aibă parte de o înmormântare fastuoasă.
Ritualuri funerare complexe în necropola din Varna
Bărbații și femeile erau aranjați diferit în interiorul mormintelor. Bărbații erau întinși pe spate, în timp ce femeile erau aranjate în poziție fetală. Poate cea mai surprinzătoare dintre toate a fost descoperirea că unele morminte nu conțineau niciun schelet, ci numai podoabe din aur și alte bogății. Unele dintre aceste morminte simbolice conțineau și măști din lut așezate în locul unde ar fi trebuit să fie capul.
Mormintele în care au fost găsite măștile din lut conțineau și amulete din aur plasate în poziția în care ar fi trebuit să fie gâtul. Aceste amulete indică faptul că „mormintele” erau destinate femeilor. O altă dovadă a acestui lucru este faptul că în interior nu au fost găsite topoare de luptă, ci numai cuțite de silex și un fus în spirală.
Ce a făcut ca această societate antică să dispară?
Până la sfârșitul mileniului al V-lea î.Hr. cultura odată puternică și prosperă din Varna a început să dispară. S-a emis ipoteza că acest lucru a fost rezultatul unei combinații de factori, inclusiv schimbările climatice, care au transformat zone întinse de teren arabil în mlaștini, dar și din cauza atacului războinicilor indo-europeni călăreți.
Deși nu sunt cunoscuți descendenți direcți ai civilizației de la Varna, membrii acestei culturi antice au lăsat o moștenire durabilă și au pus bazele apariției civilizațiilor succesive în întreaga Europă. Abilitățile lor metalurgice erau unice în întreaga lume, iar societatea lor avea deja multe caracteristici ale unei civilizații foarte avansate și dezvoltate.
Bărbații din Varna au conceput, de asemenea, o structură socială cu o autoritate centralizată, o persoană sau o instituție capabilă să monitorizeze și să asigure buna funcționare a societății. Un model de civilizație pe care îl urmăm și astăzi.
Cartea „Conflicte care au schimbat lumea. De la Războaiele Napoleoniene la Războiul din Irak” – de Rodney Castleden – poate fi comandată cu reducere de pe elefant.ro.
